Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Proiectul de lege privind carantina și izolarea va fi votat joi în plenul Senatului. Cele mai importante modificări aduse de senatorii juriști

Plenul Senatului

Votul final pe proiectul de lege privind carantina și izolarea urmează să fie dat joi în plenul Senatului. 

Senatorii din comisia juridică au votat miercuri proiectul, cu amendamente, și au convenit, printre altele, că pacienţii cu Covid-19 vor fi evaluaţi în primele 48 de ore, iar cei asimptomatici, după maximum 48 de ore, pot merge în izolare la domiciliu până la 14 zile, potrivit Agerpres.

Potrivit proiectului, izolarea poate fi dispusă pe durată limitată, în mod nediscriminatoriu şi proporţional cu situaţia de fapt care o determină.

Preşedintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, a explicat miercuri seara că în prima etapă pacientul confirmat cu un agent patogen va beneficia de o examinare medicală, făcută cu acordul său.

„Dacă pacientul nu este de acord, medicul care-l examinează propune DSP o eventuală măsură de izolare pentru 48 de ore pentru a termina un screening general. La finalul celor 48 de ore se reia această procedură de acord solicitat pacientului. Dacă nici în această situaţie nu se obţine acordul, DSP-ul emite o altă decizie. Şi prima decizie, pentru 48 de ore şi următoarea decizie, care durează cât durează perioada de incubare a agentului patogen respectiv, pot fi contestate (...) la judecătoria din raza căreia se află unitatea spitalicească", a explicat Cazanciuc la o conferință de presă, scrie Agerpres. Cazanciuc a precizat că soluţia primei instanţe este executorie.

Izolarea unui pacient minor

Izolarea pentru un pacient minor se dispune într-o primă fază la domiciliul aparţinătorului sau într-o locaţie declarată de acesta, au mai decis senatorii jurişti.

„În ceea ce priveşte izolarea minorului într-o unitate sanitară sau într-o locaţie alternativă, aceasta se instituie potrivit reglementărilor legale în vigoare. Aparţinătorul minorului, întrucât trebuie să stea cu el, este supus măsurii carantinei, în temeiul prezentei legi, dacă măsura izolării nu i se aplică", a precizat vicepreşedinta comisiei, senatoarea PNL Iuliana Scântei.

În ceea ce priveşte minorii confirmaţi cu noul coronavirus, președintele interimar al Senatului a menţionat că s-a găsit o formulă ca aceștia să rămână împreună cu familia. El a precizat că familia este cea care decide în legătură cu copilul, indiferent de situaţie.

Sancțiuni contravenționale. Carantină pentru cei ce nu respectă izolarea

Cazanciuc a subliniat că persoanele care au fost informate să aibă o anumită conduită şi nu o respectă riscă sancţiuni contravenţionale sau penale. Întrebat de jurnalişti dacă o persoană care nu respectă izolarea va fi carantinată, Cazanciuc a răspuns: „Poate fi şi o asemenea etapă ulterioară, dacă nu respectă regula".

Corp al voluntarilor cadre medicale, pentru situaţii de urgenţă 

Pe de altă parte, senatorii din comisia juridică au decis introducerea unei proceduri referitoare la detașarea medicilor.

„Am introdus o procedură obligatorie, mai întâi de voluntari, într-un al doilea pas de apelare la o structură militară, dacă va fi cazul şi în ultimă instanţă, dacă nici cele două (...) soluţii nu pot să aducă pe cineva într-un spital care are o criză la un moment dat, să se poată apela la o detaşare, cu o compensare destul de importantă, de până la o jumătate din salariu plus o diurnă (...) pentru cei care merg în asemenea misiuni", a spus Cazanciuc, potrivit Agerpres. Ministerul Sănătăţii va trebui să înființeze un corp al voluntarilor cadre medicale pentru situaţii de urgenţă la care statul să poată apela când este nevoie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ion check icon
    Interesant, pentru o fapta penala esti retinut 24 de ore pentru un rosu in gat, un pojar, un guturai, o diaree, poti sa faci puscarie practic cat considera un doctor...vad ca s-a sarit si de 50 de zile in cazul covid! Daca prin absurd HIV s-ar transmite si prin aerosoli, puscaria ar fi pe viata?!
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult