Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Prudența, semnalul de bază după prăbușirea burselor. De ce România are nevoie de un nou scenariu economic

Wall Street - 5 aug 2024

Foto: Jimin Kim/SOPA Images/Shuttersto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Debutul lunii august, în mod tradițional o perioadă mai calmă, de vacanță, a fost fierbinte într-un sens nebănuit, cu scăderile severe ale indicilor din mai multe regiuni, care oferă un avertisment atât investitorilor, cât și decidenților de politici fiscale și monetare despre perspectivele economiei, prudența fiind cuvântul de bază al acestei situații inclusiv pentru România.

Deși șocurile vin după recorduri atinse de indici din Japonia, SUA sau Europa, este îngrijorătoare viteza cu care datele economice s-au înrăutățit - de la piața muncii din SUA la încrederea investitorilor potrivit indicatorului Sentix, unde așteptările au scăzut chiar mai rapid decât componenta pentru situația curentă.

Cea mai abruptă scădere de după 1987 din Japonia a accelerat, luni, o tendință începută în iulie, impulsionată și de decizia de ridicare a dobânzilor. Pe de altă parte, redresarea de marți a fost aproape pe măsura declinului: după -12,4% luni, Nikkei 225 a recuperat 10,2%. Speranțe pentru o sesiune favorabilă sunt încurajate de deschiderea pozitivă, deși relativ modestă în raport cu declinul sesiunilor anterioare, pentru indicele german DAX, indicii futures pe S&P500 și BET de la București.

Va rămâne episodul de luni o simplă tușă nervoasă pe tabloul mai larg al unui trend ascendent sau este primul zvâcnet puternic al unui nou episod de încetinire globală puternică? Mișcările burselor din Japonia și restul lumii au fost legate și de retragerea yenilor spre „casă”, aspect care a dus la aprecierea monedei și care a lăsat fără lichiditate active anterior susținute.

Nici depășirea fazei „spumoase” a apetitului pentru AI nu a ajutat indicii americani, și nici sentimentul global. O reducere a temperaturii, o corectare a entuziasmului era, în oglinda retrovizoare, necesară și de dorit.

Episodul recent pare să pre-semnalizeze o perioadă de volatilitate chiar înaintea toamnei, oricum așteptată a fi tensionată în privința relațiilor internaționale și a rundelor electorale de mare importanță.

Pentru investitorii locali și globali, perioada concediilor ar putea fi diferită față de anii trecuți, cu mai dese verificări ale cotațiilor și știrilor. Pentru economie, ipoteza frânării bruște a SUA, adăugată la o industrie în contracție în Germania și la o declinul imobiliar din China induce provocări în trimestrele următoare.

Ce învățăminte ar putea trage România?

Companii de la fast-food la auto, cu prezență în SUA și China, avertizează în privința pasului înapoi al consumatorilor. O criză globală nu este inevitabilă, dar semnalul este clar unul de prudență, în construirea bugetelor individuale, dar și ale firmelor și țărilor.

România, cu deficitul bugetar deja la 3,6% în prima jumătate a anului, are nevoie să introducă un alt scenariu în privința posibilităților de echilibrare a cheltuielilor cu sursele de finanțare.

Scenariul gradual, întins pe mai mulți ani, rămâne posibil, însă o ajustare controlată a deficitului în anii următori era mai ușor realizabilă într-un mediu internațional calm. Dacă factori geopolitici sau alte „surprize” macro ar valida reținerile investitorilor, care în prezent văd nu una, ci patru scăderi de dobândă de 0,25 puncte în SUA până la finalul anului, s-ar putea ca obținerea lichidităților să fie o misiune mai grea sau să forțeze un preț aspru, în raport cu posibilitățile bugetare.

Scăderile de luni aduc ce se întâmplă uneori în acest anotimp

Într-o zi de vară, aparent din senin, deși unele indicii și adieri nu lipseau, datele macro au arătat că norii se pot aduna foarte rapid, iar investitorii, anticipând furtuna, chiar fără să știe cât de intensă va fi, au preferat să se pună la adăpost. Prudența, utilă până și în vremurile bune, pare a fi, în prezent, și mai necesară.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult