Radu Cosașu, scriitor și gazetar sportiv, a murit la 92 de ani

Scriitorul şi gazetarul sportiv şi de film, Radu Cosaşu, a murit, duminică, la vârsta de 92 de ani, anunţă FC Rapid, scrie News.ro.

"Unul dintre marii ziarişti sportivi ai ţării ne-a părăsit astăzi la vârsta de 92 de ani. Radu Cosaşu, cel care a scris editoriale inclusiv în revista Rapidului, respectând mereu clubul nostru, a fost şi scriitor, primind Premiul de Excelenţă la Gala Premiilor "Ioan Chirilă"! Sincere condoleanţe familiei şi celor apropiaţi!", se arată în anunţul FC Rapid.

Scriitor, gazetar sportiv şi de film, Radu Cosaşu s-a născut pe 29 octombrie 1930, în Bacău, într-o familie din mica burghezie evreiască (numele său fiind Oscar Rohrlich). Radu Cosaşu şi-a manifestat talentul literar dinainte de a împlini 20 de ani, debutând în Revista Elevilor la finalul anilor ‘40, după absolvirea liceului la Bucureşti.

A urmat un an de studii la Facultatea de Litere (1948-1949), apoi a fost recrutat pentru Şcoala de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu” (1952-1953). Originile evreieşti şi convingerile ideologice l-au adus pe Radu Cosaşu în atenţia Securităţii încă de la începutul anilor ‘50, când unul dintre unchii săi a fost acuzat de spionaj după ce a emigrat din România, şi a culminat cu concedierea sa din funcţia de corespondent special al Scânteii tineretului, după ce şi-a făcut publică opinia despre Revoluţia din Ungaria, lansând teoria „adevărului integral” la Congresul Tinerilor Scriitori prin care susţinea că misiunea scriitorilor nu este aceea de a ascunde neîmplinirile şi greşelile procesului de construcţie a socialismului, ci de a le dezvălui. După 12 ani de „şomaj ideologic”, Radu Cosaşu a revenit în presă în 1968, ca redactor al revistei Cinema, unde a şi lucrat până în 1987, iar în 1972 a publicat volumul intitulat „Viaţa în filmele de cinema”. De-a lungul activităţii sale profesionale, a dedicat nenumărate materiale cinemaului în rubricile sale din România literară, Dilema şi Dilema veche, şi a semnat scenariul producţiei regizate de Lucian Bratu, ce îi are ca protagonişti pe Margareta Pâslaru şi Ştefan Iordache, „Un film cu o fată fermecătoare” (1967).

„Maimuţele personale”, lansat în 1968, este volumul de proză satirică cu care Radu Cosaşu s-a afirmat în lumea literară, urmat în perioada 1973-1989 de ciclul de nuvele, în şase volume, intitulat „Supravieţuiri”, reeditat după 1989. Radu Cosaşu este autorul a peste 20 de volume în care a adunat articole şi eseuri, nuvele autobiografice sau piese de teatru, şi a fost distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei (1975), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1989), Premiul Naţional pentru Literatură (2007) şi cu Premiul de Excelenţă în cadrul Galei „Ioan Chirilă” (2010).

Citate din ultimul interviu acordat de Radu Cosașu, lui Ovidiu Ioanițoaia, în 2010, publicate de Gazeta Sporturilor, unde Radu Cosașu a fost editorialist în ultimii aproape 20 de ani:

...zborul cu avionul: „Doar de câteva ori. O dată în Germania, să-mi văd sora la Frankfurt, de 2-3 ori în Israel, în vizită la mătuși, surorile mamei”

...numele său: „Nu mi-a fost și nu-mi e rușine nici cu originea, nici cu numele, doar că Rohrlich era greu de pronunțat. Uneori mi-e dor de el, poate că voi semna un volum cu Rohrlich. Nostalgii de om bătrân și suferind, acceptă-le!”

...regrete: „Că nu i-am convins și pe unii dintre prietenii mei să prețuiască mai tare valorile în care am crezut și cred eu”

...ipohondrie: „Sunt un pic ipohondru. Toți suntem mai mult sau mai puțin. Dar nu de asta evit micul ecran. Ci pentru că televiziunea a modificat totul, rareori în bine, și pentru că sunt timid”

...sport: „Îmi produce o imensă bucurie să discut despre sport. Îți împărtășesc un secret, de copil am visat să fiu cronicar de fotbal. În stilul lui Vanea Chirilă, să descriu cum se marchează ori se ratează un gol. Teribil mi-aș fi dorit să fiu gazetar sportiv!”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp