Raport ActiveWatch de Ziua Presei. Un an cu zeci de probleme: corupție, patroni arestați, folosirea abuzivă a meseriei

ZIUA PRESEI. Un lung șir de probleme marchează anul 2015, potrivit raportului ActiveWatch - Libertatea Presei în România 2015-2016.

Pe scurt: patroni de presă arestați, mecanisme corupte de finanțare, presiuni editoriale, folosirea abuzivă a poziției de jurnalist pentru a șantaja, intimida sau a face trafic de influență. Într-un cuvânt: JALE.

Concluzii din raportul Active Watch, pe larg:

Problemele structurale ale presei din România s-au manifestat vizibil și în anul 2015. Justiția a reușit să scoată la iveală metodele prin care mass-media au fost aservite în ultimii ani mediului politic, prin mecanisme corupte de finanțare, controlarea agendei publice cu ajutorul celor mai puternice instituții de presă, folosirea presei pentru șantaj sau implicarea ei în acte de corupție la cel mai înalt nivel, scrie raportul ActiveWatch.

Foto: Guliver Getty Images

Indexul global al libertății presei realizat de Reporteri fără Frontiere plasează România pe locul 49, urcând trei locuri față de anul precedent. Organizația punctează principalele probleme ale presei din țara noastră: „Politizarea excesivă a mass-media, mecanisme corupte de finanțare, politici editoriale subordonate intereselor proprietarului, infiltrarea redacțiilor de către serviciile de informații - efecte ale transformării mass-media în instrumente de propagandă politică în ultimii ani”.

Principalele evenimente din 2015-2016 cu impact asupra libertății de exprimare:

Patroni de presă au fost arestați pentru corupție și evaziune fiscală

Noi nume au apărut în rechizitoriile procurorilor, printre care Dan Andronic, proprietarul cotidianului Evenimentul zilei și al săptămânalului Capital. Acesta este urmărit penal în cel mai mare dosar de retrocedări ilegale, fiind acuzat că a exercitat presiuni prin mass-media.

Adrian Sârbu, proprietarul Mediafax Group și fost acționar și CEO la cel mai mare grup de televiziune, este trimis în judecată pentru instigare la evaziune fiscală, spălare de bani şi instigare la delapidare[5].
Dan Adamescu, proprietarul cotidianului România liberă, a fost condamnat la patru ani și patru luni de închisoare pentru fapte de corupție[6].
Dintr-un dosar DNA reiese că Maricel Păcuraru, co-proprietarul Realitatea TV, ar fi mituit-o pe judecătoarea Mariana Moncea, care a aprobat intrarea în insolvență a societății care deține televiziunea. Păcuraru se află în închisoare din 2014, când a fost condamnat la 4 ani de detenție pentru spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, în cazul Poșta Română.
Sebastian Ghiță, deputat PSD, persoana care controlează prin interpuși canalul de știri România TV, a fost inculpat în două noi dosare de corupție. Într-unul din acestea este acuzat de sprijinirea unui grup infracţional organizat, condus de cumnatul fostului premier Victor Ponta[7]. Într-un alt dosar, Ghiță este acuzat că și-a folosit influența pentru numirea sau menținerea unor persoane în funcții importante în instituții publice, cu scopul de a le angrena într-un mecanism infracțional care presupunea satisfacerea intereselor sale ilicite[8].

Mecanisme corupte de finanțare a presei

Au apărut noi cazuri de corupție în presă, de care se fac vinovați patroni și administratori de presă, dar și jurnaliști. Doi primari de sector, inculpați pentru fapte de corupție, au cumpărat protecția presei cu banii luați din mită. Aceștia au achitat servicii de publicitate către posturile de știri B1TV, România TV și OTV din sumele obținute de la firmele care aveau contracte cu primăria și care trebuiau să remită un procent de 10% - 15% din banii încasați de la primărie.

Dosarele DNA au probat cum politicieni de la vârf dictau conținutul editorial al unor instituții de presă importante

Dosarul Gala Bute a adus noi dovezi privind aservirea editorială a unor importante instituții media față de interesele Elenei Udrea și ale PD-L în perioada 2010-2012. Fostul ministru PD-L Elena Udrea dicta politica editorială a unor importante instituții de presă, printre care televiziunile Pro TV, Realitatea TV, B1TV, ziarele Evenimentul zilei, Ziarul Financiar și agenția de știri Mediafax.

Apropiații săi impuneau subiecte, modificau știri, cenzurau știri, stabileau întrebările unor interviuri sau transmiteau articole care erau publicate de instituțiile media. Scopul acestora era prezentarea unei imagini cât mai favorabile Elenei Udrea.

Presiuni ale autorităților

Jurnalistul Cătălin Tolontan (director al cotidianului Gazeta Sporturilor) a fost vizat de o operațiune de filaj în perioada în care lucra la o anchetă despre responsabilitatea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) în incendiul de la clubul Colectiv și în care discuta despre o posibilă mușamalizare a cazului de către Ministerului de Interne (MI) și IGSU.

Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a obținut textul unui editorial cu o zi înainte ca acesta să fie publicat în cotidianul local Graiul Maramureșului. La numai patru ore după transmiterea textului în rețeaua internă a redacției, autorul a fost sunat de primarul Cherecheș, care i-a reproșat conținutul acestuia. Ziarul a publicat editorialul respectiv așa cum era programat, pe 24 februarie. În aceeași zi, publicația a primit din partea primăriei o somație să desființeze până pe 2 martie chioșcurile de difuzare a presei pe care le deținea în oraș.

În octombrie 2015, toate cele patru rețele de televiziune prin cablu din Năvodari și-au întrerupt emisia în timp ce postul Antena 3 difuza o investigație despre apropiați ai primarul Năvodarului. Oficiali de la firmele de cablu au confirmat actul de vandalism, o tăiere intenționată de fibră optică, dar nu au găsit vinovații.

Condiții economice

Piața de media continuă să se afle într-o transformare generată de diferite cauze, de la criza financiară din 2008, până la problemele financiare și penale ale unor patroni și repoziționările impuse de impactul noilor tehnologii și de schimbările pe care acestea produc în obiceiurile de consum.

Televiziunea publică nu reușește să se redreseze și înregistrează datorii de peste 150 milioane de euro față de bugetul de stat sau alți creditori. Dar și mediul privat se confruntă cu probleme similare. Toate televiziunile de știri au datorii și numai una dintre ele a înregistrat profit în anul 2014. Într-o situație similară se regăsesc și televiziunile generaliste, în timp ce presa scrisă își continuă declinul, atât la nivelul audiențelor, cât și al rezultatelor financiare.

Disponibilizările în redacții au continuat și în anul 2015, efect al dificultăților economice care afectează piața de media. Nume consacrate (Cristian Tudor Popescu, Florin Negruțiu, Dan Turturică, Marius Tucă ș.a.) au părăsit în anul 2015 redacțiile unor publicații importante (Gândul.info, România liberă, Jurnalul Național).

Problemele penale ale patronului Adrian Sârbu au afectat puternic redacția celei mai importante agenții de presă private. Începutul lui 2016 a consemnat un val masiv de plecări de la Mediafax, aproape întreaga echipă de conducere și jumătate din redacție părăsind redacția. Situația este îngrijorătoare, având în vedere faptul că Mediafax era singura alternativă privată la agenția de știri publică Agerpres, finanțată direct de la bugetul de stat. O bună parte din echipa care a părăsit redacția Mediafax s-a alăturat în februarie 2016 unei noi agenții de presă, News.ro.

Alte concluzii din raport:

Fenomenul migrației jurnaliștilor în mediul politic a continuat în 2015 și 2016, contribuind la erodarea credibilității și a identității acestei profesii (rapoartele FreeEx din ultimii ani consemnează astfel de cazuri).
Unele materiale de presă despre fostul Ministru de Interne, Gabriel Oprea, au fost ocolite de principalele redacții naționale.
Mai mulți jurnaliști au fost îndepărtați din redacții din cauză că nu s-au aliniat orientării politice a acestora.
Meseria de jurnalist este în continuare folosită abuziv de unele persoane pentru a intimida, șantaja sau pentru a face trafic de influență.
Infiltrarea redacțiilor de agenți sub acoperire ai serviciilor de informații a fost reconfirmată în 2015.
Numeroase autorități centrale și locale evită în mod sistematic să răspundă la solicitări de informații.
La fel ca și anul trecut, au existat destul de multe situații în care autoritățile românești au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare a minorității maghiare.
În 2015 a continuat avalanșa de insolvențe care afectează instituțiile de presă în ultimii ani. O bună parte a televiziunilor și cotidianelor naționale au acumulat datorii către stat sau către alte entități private.
Disponibilizările în redacții au continuat și în anul 2015, efect al dificultăților economice care afectează piața de media.
Apropierea anului electoral a generat o adevărată competiție în mediul politic în vederea sprijinirii televiziunilor greu lovite de criza financiară și de problemele penale ale patronilor.
Activitatea televiziunii publice a fost marcată de criza financiară în care continuă să se afunde, bugetele pentru producție scăzând dramatic.
CNA a continuat să se discrediteze în spațiul public din cauza proastei funcționări, a timidității cu care sancționează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri. Asupra instituției planează suspiciuni de corupție. Președinta și o fostă membră CNA sunt judecate pentru fapte de corupție.
A fost adoptată o modificare la Legea audiovizualului care permite Parlamentului demiterea Președintelui CNA odată cu respingerea raportului anual, un mecanism care deschide porțile arbitrariului și abuzului politic.
Abaterile presei de la normele profesionale au fost sancționate de instanțe, în baza noului Cod Civil. Numărul proceselor este în creștere.
Există hotărâri care țin cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar există și hotărâri care încalcă testul de proporționalitate cu gravitatea faptei, de necesitate într-o societate democratică și limitează nejustificat dreptul la libertatea de exprimare. De exemplu: obligarea la publicarea de scuze, obligarea la publicarea în edițiile tipărite ale ziarelor, care de multe ori, nici nu se află în proprietatea și controlul celor sancționați, a hotărârilor judecătorești integrale, obligarea la ștergerea unor articole din spațiul online.
Jurnaliștii români continuă să fie ținte ale comportamentului agresiv. Mulți dintre cei care atacă fizic sau verbal jurnaliștii sau încearcă să îi intimideze sunt politicieni, funcționari publici, oameni de afaceri.