Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Răsplată pentru salvatorul lumii

Petrov

Pe 1 septembrie 1983, un Suhoi 15, avion militar sovietic, a doborât un Boeing 747, aeronavă comercială aparținând Coreei de Sud, toți cei 269 de pasageri și echipajul fiind omorâți. A fost unul dintre momentele cele mai tensionate ale Războiului Rece. A generat o creștere considerabilă a sentimentului antisovietic pe plan mondial.

În această atmosferă, la mai puțin de o lună după, pe 26 septembrie 1983, ofițerul de serviciu al sistemului OKO („ochi” în rusa veche) de avertizare prin sateliți, locotenent-colonel Stanislav Petrov, a recepționat semnalul că o rachetă intercontinentală nucleară a fost lansată din Statele Unite, urmată de alte 5. Potrivit protocolului strict, Petrov trebuia să raporteze atacul, pe loc, superiorilor. El a raționat rapid, ajungând la concluzia că trebuie să fie o alarmă falsă, și nu l-a raportat ca atac, ceea ce ar fi dus la răspunsul similar sovietic, cu consecințe incalculabile. 

 Ancheta a constatat că Petrov avusese dreptate, era vorba de o eroare de conjunctură rarisimă în sistemul OKO, care a și fost prevenită ulterior prin modificări soft. Salvatorul lumii, cum a fost numit, n-a primit niciun fel de recompensă din partea conducerii militare a URSS, dimpotrivă, a fost sancționat pentru necompletarea corespunzătoare a jurnalului misiunii.

La câtăva vreme după aceea a suferit o cădere nervoasă, fiind pensionat cu anticipație. A murit în 2017.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult