Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Răsplată pentru salvatorul lumii

Petrov

Pe 1 septembrie 1983, un Suhoi 15, avion militar sovietic, a doborât un Boeing 747, aeronavă comercială aparținând Coreei de Sud, toți cei 269 de pasageri și echipajul fiind omorâți. A fost unul dintre momentele cele mai tensionate ale Războiului Rece. A generat o creștere considerabilă a sentimentului antisovietic pe plan mondial.

În această atmosferă, la mai puțin de o lună după, pe 26 septembrie 1983, ofițerul de serviciu al sistemului OKO („ochi” în rusa veche) de avertizare prin sateliți, locotenent-colonel Stanislav Petrov, a recepționat semnalul că o rachetă intercontinentală nucleară a fost lansată din Statele Unite, urmată de alte 5. Potrivit protocolului strict, Petrov trebuia să raporteze atacul, pe loc, superiorilor. El a raționat rapid, ajungând la concluzia că trebuie să fie o alarmă falsă, și nu l-a raportat ca atac, ceea ce ar fi dus la răspunsul similar sovietic, cu consecințe incalculabile. 

 Ancheta a constatat că Petrov avusese dreptate, era vorba de o eroare de conjunctură rarisimă în sistemul OKO, care a și fost prevenită ulterior prin modificări soft. Salvatorul lumii, cum a fost numit, n-a primit niciun fel de recompensă din partea conducerii militare a URSS, dimpotrivă, a fost sancționat pentru necompletarea corespunzătoare a jurnalului misiunii.

La câtăva vreme după aceea a suferit o cădere nervoasă, fiind pensionat cu anticipație. A murit în 2017.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult