Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Rata anuală a inflației a scăzut în iulie la 8,16%, de la 10,4% în iunie, iar în următoarele luni corecția va continua

Inflație BNR

Foto: Inquam Photos/ George Călin

Rata anuală a inflației a scăzut în luna iulie la 8,16%, de la 10,4% în iunie, iar în următoarele luni corecția va continua.

Noua proiecție BNR indică o rată anuală a inflației de aproximativ 5,9% în septembrie și 6,1% la finalul anului 2026. Scăderea rapidă din trimestrul III era anticipată și se explică în mare măsură prin disiparea efectelor asociate majorărilor cotelor TVA, accizelor și prețurilor energiei din vara anului trecut.

Dincolo de aceste efecte statistice, există și semnale dezinflaționiste venite din economie. Cererea internă este slabă, iar gap-ul PIB rămâne pronunțat negativ ceea ce este o evoluție favorabilă în vederea continuării procesului dezinflaționist, dar mai puțin favorabilă pentru activitatea economică.

Piața muncii s-a relaxat, iar costurile unitare cu forța de muncă au crescut ușor în primul trimestru, pe fondul unei productivități aproape stagnante, în timp ce remunerarea per salariat a rămas totuși pozitivă.

O veste bună este că investițiile au continuat să crească, chiar dacă ceva mai lent. Rămân totuși un semn de reziliență în economie. În același timp, creșterea potențialului productiv al economiei depinde în mod fundamental de intensificarea absorbției fondurilor europene și de continuarea reformelor în sectorul public.

Riscurile nu au dispărut și impactul șocului energetic rămâne amplu. În proiecția pentru finalul anului 2026, combustibilii contribuie direct cu aproximativ 1,1 puncte procentuale la rata anuală a inflației de 6,1%. O cincime din total. Acest șoc se vede clar la pompă, dar se transmite încet și sigur și în restul economiei, prin costuri mai ridicate de producție și transport.


Noua prognoză este, de altfel, ceva mai prudentă decât cea din luna mai: 6,1% la final de 2026, față de 5,5% anterior. Pe termen mediu, însă, direcția rămâne descendentă. Banca Națională a României proiectează o inflație de 3,4% la sfârșitul lui 2027, adică o revenire în interiorul intervalului țintei de 2,5% ±1 puncte procentuale.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Dunărea, debit scăzut / sursa foto: Inquam Photos

Ceea ce vedem acum în domeniul energetic — scăderea abruptă a debitului Dunării, oprirea sau limitarea producției hidro, presiunea pe rețele, creșterea dependenței de surse alternative — este exact tipul de fenomen despre care Monica tot vorbește de ani de zile. Pentru că ceea ce trăim acum este și rezultatul unei acumulări de inacțiune la secetă și variațiile climatice evidente, plus lipsa unor politici de adaptare și o infrastructură gândită pentru un climat care nu mai există.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Detașarea transnațională după reforma din 2026: între combaterea dumpingului social și formalismul administrativ

Pentru a înțelege corect reforma, trebuie pornit de la regula fundamentală, care în practică este uneori eclipsată de importanța dobândită de formularul A1: în materia securității sociale, principiul general este „lex loci laboris”, ceea ce înseamnă că persoana care desfășoară o activitate salariată într-un stat membru este supusă legislației acelui stat. Dacă salariatul lucrează efectiv în Germania, regula este aplicarea sistemului german de securitate socială. Dacă lucrează în România, legislația română devine aplicabilă. Locul prestării efective a muncii este punctul de plecare al mecanismului de coordonare.

Citește mai mult