Alin Savelie

În terapie, aud des fraze care par definitive: „Arăt groaznic.” „Nu sunt destul de bun.” „O să creadă că sunt penibil.” Dar de fiecare dată când le aud, îmi vine același gând: ok, și dacă asta este adevărat, atunci ce? Acolo începe, de fapt, lucrul real. Pentru că de cele mai multe ori, gândurile astea sunt doar suprafața. Sub ele este mult mai mult. Foto: Profimedia

Dacă ai văzut The King's Speech, poate îți amintești de momentul în care Regele George al VI-lea, în ciuda educației sale, a poziției, a presiunii și a iubirii pe care o primea, nu reușea să vorbească fluent în fața oamenilor. Nu era vorba doar despre bâlbâială. Era despre o teamă profundă că nu va fi suficient de bun, că va fi judecat, rușinat. Exact asta e fobia socială: o frică tăcută, dar apăsătoare, de ochii și gândurile celorlalți.

Fiecare dintre noi suntem predispuși la dezinformare din mai multe motive, iar atacurile informaționale exploatează exact aceste punctele noastre vulnerabile: foto: Anatolii Rabizo / Alamy / Profimedia

Și cel mai periculos e că te obișnuiești așa. Îți spui că așa e viața, că trebuie să te adaptezi. Până într-o zi când realizezi că nu te mai bucuri de nimic. foto: Yuriy Seleznev / Alamy / Profimedia

Jocul la scară mică nu ajută pe nimeni (Foto: Antonio Guillem / Alamy / Profimedia)

O relație de lungă durată nu mai e doar despre emoții intense, ci despre împărțirea responsabilităților, despre zilele banale, poate chiar anoste, despre cum navighezi momentele de oboseală și stres. Dacă rămâi blocat în imaginea idealizată de la început, orice diferență între așteptări și realitate poate fi o sursă de frustrare și neînțelegere. Foto: frederic REGLAIN / Alamy / Profimedia

De aproximativ un an și jumătate, casa noastră s-a transformat ușor, fără să ne dăm seama. A apărut în ea o prezență mică, blănoasă și curioasă, pe nume Dory, care, prin simplul său mod de a fi, ne oferă zi de zi lecții despre viață. Pisica noastră nu ține discursuri, nu dă sfaturi și nu face demonstrații. Și totuși, prin gesturile ei naturale, prin atitudinea ei relaxată sau fermă, prin felul în care interacționează cu noi și cu lumea din jur, ne învață lucruri esențiale.

Zilele de naștere sunt mai mult decât simple marcări ale trecerii timpului; ele sunt momente speciale în care ne adunăm alături de familie și prieteni, celebrând viața. Totuși, pentru mulți dintre noi, aceste aniversări aduc și un amestec de emoții: bucurie, entuziasm, dar și o ușoară presiune sau chiar anxietate. Oare ce face ca aceste momente să fie atât de complexe din punct de vedere emoțional? foto: Dmitriy Shironosov / Alamy / Alamy / Profimedia

Unul dintre pacienții mei vechi mi-a propus să discutăm despre acest subiect după ce a revăzut filmul “Meet Joe Black”, întâmplător un film care și mie îmi evocă și stârnește multe sentimente și trăiri. foto: NZ / Christophel Collection / Profimedia

Ca psiholog, dar și ca soț, fiu, prieten, am văzut din ce în ce mai des în cabinet efectele acestei expuneri continue la știri alarmante. Știrile negative nu doar că ne captează atenția, dar declanșează un răspuns biologic foarte specific: mecanismul de „luptă sau fugi”. Creierul nostru percepe știrile ca pe o amenințare, iar corpul reacționează, eliberând hormoni precum cortizolul și adrenalina. Dacă, pe termen scurt, acest răspuns ne ajută să facem față pericolelor, pe termen lung, expunerea constantă la stresul emoțional ne poate eroda sănătatea mintală și fizică. foto : Antonio Guillen Fernández / Panthermedia / Profimedia