Singurii români care schimbă legea atunci când nu sunt în stare să o respecte

Mulți își doresc să ajungă parlamentari, primari sau președinți de Consilii Județene. Iar, când ajung, se plâng de multiplele restricții pe care le au în calitate de senator sau deputat.

Se plâng că sunt persecutați politic, că procurorii fac abuzuri, că nu au voie să facă afaceri. Un inamic major al parlamentarilor, deloc ignorat, este și Agenția Națională de Integritate. Și, ca atare, au încercat (și încă încearcă) să-l nimicească. Un război cu incompatibilitățile.

An de an, cel puțin o inițiativă legislativă care îi scapă pe aleși, locali sau centrali, de incompatibilități sau de conflictul de interese, își face loc în Parlament. Fără trâmbițe, fără anunțuri, aproape fără să-i observi, parlamentarii mai strecoară câte o lovitură mojică Agenției Naționale de Integritate. 

1. Liber la PFA

Ultima astfel de tentativă, chiar la începutul lunii decembrie. Proiectul de lege, cu doi pesediști în frunte, alături de alți udemeriști, modifică puternic regimul incompatibilităților.

Practic, inițiatorii vor ca parlamentarii, primarii și viceprimarii, președinții și vicepreședinții de Consilii Județene, prefecții și subprefecții, dar și membrii Guvernului să nu mai fie incompatibili cu calitatea de comerciant persoană fizică. Adică să aibă dreptul să aibă activități comerciale pe bază de persoană fizică autorizată. În prezent, legea 161/2003 interzice în mod explicit orice tip de afacere, inclusiv cele pe bază de PFA. În expunerea de motive, inițiatorii s-au plâns de faptul că le sunt interzise inclusiv activitățile de cercetare, didactice, literare și artistice. Cu alte cuvinte, aleșii poporului sunt niște artiști neînțeleși care se simt hărțuiți de duritatea regimului incompatibiltăților. Ce nu spun ei însă este faptul că orice ales cu porniri artistice poate scrie poezii sau proză și pe bază de contract de drepturi de autor, de exemplu, fără să-i ceară nimeni socoteală pe cât și-a luat pentru fiecare catren.

E cu atât mai gravă această tentativă, cu cât există deja cazuri de parlamentari găsiți incompatibili de ANI tocmai pentru că au afaceri pe bază de PFA. Mai mult, fostul premier Petre Roman și-a pierdut în 2015, după un scandal, mandatul de deputat tocmai pentru că avea un PFA.

Iată ce spune ANI despre inițiativa care lovește grav în atribuțiile ei:

„Agenția Națională de Integritate nu susține această propunere legislativă care are ca efect direct generarea unor conflicte de interese și, evident, presupune eludarea principiilor ce guvernează prevenirea conflictului de interese în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, principii instituite imperativ de lege.

De asemenea, apreciem că propunerea legislativă nu corespunde obligațiilor asumate de autoritățile statului în lupta împotriva corupției instituționale, va afecta negativ imaginea României în procesul de monitorizare a Comisiei Europene prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, cu efecte negative referitor la fondurile europene și în procesul de aderare a României la Spațiul Schengen.

Cu privire la implicațiile juridice decurgând din adoptarea proiectului de lege de modificare a Legilor nr. 161/2003 și nr. 96/2006, în sensul eliminării incompatibilității pentru unele categorii de funcții/demnități publice care dețin și calitatea de comerciant persoană fizică, raportat la prevederile Legii nr. 161/2003, considerăm că interesul public va fi puternic afectat prin posibilitatea demnitarilor/aleșilor locali de a exercita autoritatea publică cu încălcarea, practic, a principiilor stabilite de regimul instituit de legiuitor incompatibilităților și conflictelor de interese”, a transmis ANI, pentru Realitatea TV.

Două pericole:

1. Dacă proiectul de lege va fi adoptat, pe viitor, toți demnitarii vor avea liber la afaceri, dacă sunt în baza unui PFA, fără a mai fi incompatibili. Aleși și numiți care au acces la tot felul de contracte, de terenuri, de tot felul de resurse.
   
2. Aleșii găsiți incompatibili pentru că, în paralel cu mandatul primit de la cetățeni, au și o afacere în baza unui PFA, vor putea scăpa de această sabie deasupra capului. Asta pentru că, în funcție de etapa procesului, instanțele pot interpreta diferit (amintim practica neunitară a instanțelor din România). Adică, dacă respectivul incompatibil aduce argumentul că legea nu-i mai interzice să aibă PFA, o instanță poate admite acest argument. Avem și aici un precedent periculos: Ecaterina Andronescu. Ea a fost declarată, în 2011, incompatibilă de ANI pentru că era și rector, și senator, și vicepreședinte PSD. În 2012, doamna în cauză a modificat, prin ordonanță de urgență, Legea Educație, astfel încât acest cumul de funcții să nu mai fie ilegal. Ei bine, în 2014, Înalta Curte i-a dat câștig de cauză Ecaterinei Andronescu, pentru că, între timp, legea se schimbase.
   

Proiectul de lege abia a fost depus în Parlament și este în perioada de avizare. Poate fi accesat aici.

Inițiatori

Deputati - PSD: Nica Nicolae-Ciprian, Stragea Sorin Constantin

Deputati - UDMR: Antal István, Bónis István, Cseke Attila-Zoltán, Fejér László-Ődőn, Kelemen Atilla-Béla-László, Kelemen Hunor, Kereskényi Gábor, Márton Árpád-Francisc, Máté András-Levente, Moldovan Iosif, Seres Dénes, Szabó Ödön

Senatori - UDMR: Tanczos Barna, Vegh Alexandru

2. Operațiunea „sistematic și efectiv”

Tot liber la afaceri au vrut alți pesediști în iunie 2015, când a fost adoptată de Senat, în primă Cameră sesizată, o inițiativă care le permite parlamentarilor să facă parte din conducerea firmelor dacă activitatea lor nu este desfășurată „sistematic și efectiv”. Adică au voie să conducă diverse afaceri care, de exemplu, dau un tun financiar pe an și le e suficient. Nu e activitate constantă, deci nu e sistematică, deci parlamentarul scapă de incompatibilitate.

Unii au zis atunci că e o lege anti-sistem. Alții au spus că formularea este atât de vagă încât instanțele o pot interpretat diferit și, astfel, mulți să poate avea afaceri în paralel cu mandatul. Inițiatorii au zis că vor să evite procesele intentate din neglijență, asta pentru că mulți aleși au uitat, carevasăzică, să-și închidă afacerile.

Nici atunci Agenția Națională de Integritate nu a tăcut.

„Considerăm că nu se poate exercita, în deplină legalitate, o funcţie de demnitate publică care obligă la respectarea principiului interesului naţional, dacă în acelaşi timp persoana este angrenată şi are interese şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea acestor două calităţi, respectiv cea de parlamentar şi cea de persoană deţinând anumite calităţi în cadrul unei societăţi comerciale, ar duce la atingerea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept", a transmis ANI, potrivit Gândul.

„Reglementarea propusă este motivată de necesitatea eliminării multor procese care apar datorită unor neglijenţe, ceea ce duce inutil la consum de timp şi bani. Sunt foarte multe cazuri când s-au înfiinţat societăţi comerciale care nu au funcţionat niciodată şi chiar s-a uitat de ele. Aceste situaţii au fost constatate de ANI, care, conform legislaţiei actuale, sunt considerate ca stări de incompatibilitate. Pentru rezolvarea acestor situaţii, trebuie urmată o cale destul de lungă, plecând de la instanţele judecătoreşti din teritoriu, până la Înalta Curte de Casaie şi Justiţie. Considerăm că modificarea propusă elimină multe procese birocratice care aduc deservicii statului de drept”, se arată în expunerea de motive.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în iunie 2015, decizională e Camera Deputaților. Proiectul poate fi consultat aici. 

Iniţatori

Anghel Cristiana-Irina - senator PC; Banias Mircea-Marius - senator PC; Butunoi Ionel-Daniel - senator PSD; Duruţ Aurel - senator PSD; Marin Nicolae - senator PSD; Mihai Cristian-Dănuţ - senator PC; Mocanu Victor - senator PSD; Păran Dorin - senator PNL; Saghian Gheorghe - senator PSD; Cioată Cezar - deputat PC; Deaconu Mihai - deputat PP-DD; Galan Constantin - deputat Independent; Irimie Vicenţiu-Mircea - deputat PC; Moldovan Ioan - deputat PC; Negruţ Cornelia - deputat PC; Tănăsescu Claudiu-Andrei - deputat PC.

3. Aleșii locali, liberi să facă parte din CA-uri

Regimul incompatibilităților îi încurcă și mai mult pe aleșii locali. Asta pentru că sunt mii de primari, șefi de Consilii Județene care fac parte din Consiliile de Administrație al companiilor de utilități publice, mulți deja declarați incompatibili și cu procese pe rol. Ca să-i scape pe aceștia de problemele legale, șefii de partide, Klaus Iohannis la PNL, la momentul respectiv, și Victor Ponta, le-au promis schimbarea: modificarea legii în favoarea lor.

De data aceasta, parlamentarii nu s-au atins de legea incompatibilităților, ci de legea privind serviciile comunitare de utilități publice. Practic, au introdus în lege că primarii și președinții de Consilii Județene sunt reprezentanții de drept în Consiliile de administraţie al companiilor de utilităţi publice.

Legea a fost adoptată în vara lui 2014, când fostul președinte, Traian Băsescu, o retrimite în Parlament pentru reexaminare. Deputații și senatorii resping cererea lui Băsescu, adoptă, din nou, legea. Vine Klaus Iohannis, care o contestă la Curtea Constituțională, însă din raționamente de formă, nu de fond. Curtea admite sesizarea lui Iohannis. În decembrie 2015, legea a fost promulgată cu aceleași prevederi care taie puternic din prerogativele Agenției Naționale de Integritate.

Proiectul poate fi citit aici.

Inițiatori

Deputați PSD – Marian Neacșu, Ioan Axente, Dorel Covaci, Gheorghe Frăticiu, Florin Iordache, Gheorghe Roman

Acestea sunt doar câteva exemple de tentative de a nimici Agenția Națională de Integritate. Propuneri au fost multe în Parlament, inclusiv pentru dezincriminarea conflictului de interese (amintesc aici de Marțea Neagră, din decembrie 2013). ANI a dat liste peste liste cu diverși parlamentari sau aleși locali, prinși fie că au avut afaceri în timpul mandatelor, fie că și-au angajat rudele la cabinetele lor, fie că au mințit în declarațiile de avere. De cele mai multe ori, instanțele au validat deciziile ANI. Deputații Aurel Nichita, Ștefan Bucur Stoica, Petre Roman și senatorul Akos Mora sunt printre cei care și-au pierdut mandatele tocmai din cauza incompatibilitățile, în urma unor decizii definitive ale instanțelor. Alții, precum udemeristul Mate Andras, sunt condamnați definitiv pentru conflict de interese.

Agenția Națională de Integritate este una dintre puținele instituții lăudate constant în raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare. La fel și Direcția Națională Anticorupție. În ultimul raport MCV, Comisia Europeană a subliniat faptul că 90% din deciziile ANI contestate sunt validate de instanțe. Procentul riscă să scadă masiv atunci când legislația este vagă sau contradictorie. Parlamentul, în schimb, a fost mai mereu pe lista neagră. Din cauza numeroaselor tentative de a modifica legile în interes personal sau a cererilor DNA respinse pe bandă rulantă.

Momentan, încă 30 de deputați și senatori își așteaptă sentința, după ce ANI i-a declarat incompatibili în 2014.

Concluzia mea nu este nouă: parlamentarii lucrează, de cele mai multe ori, în interes personal. Parlamentarii se consideră, de multe ori, deasupra legii. Și în loc să coboare ei sub incidența legii, vor să aducă legea la nivelul lor. Adică foarte jos, astfel încât să poată pune ei liniștiți capul pe pernă, fără să să viseze vreun lup rău deghizat în procuror sau în inspector de integritate. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp