Lumea nu mai schimbă doar viteza. A schimbat direcția. Algoritmii scriu poezii, mașinile învață singure și consumatorii își mută atenția în salturi de câteva secunde, vechile planuri de afaceri devin hărți pentru teritorii care nu mai există. Board-urile încă discută despre „următorul trimestru”, în timp ce realitatea se reconfigurează în timp real. Cei care vor supraviețui nu vor fi cei mai mari, nici cei mai bogați — ci cei care pot vedea mai departe.
Aici începe foresight-ul: arta de a privi viitorul nu ca pe o fatalitate, ci ca pe un proiect în lucru.
La evenimentul susținut recent la BT Stup de Diana Stafie, specialistă în foresight și strategie prospectivă, antreprenorii au fost provocați să își antreneze cel mai neglijat mușchi de leadership: imaginația strategică. Așa cum un sportiv își antrenează reflexele, antreprenorii viitorului își pregătesc gândirea despre viitor, folosind strategia prospectivă (foresight), pentru a-și adapta afacerile la lumea care vine.
Stup este un proiect al Băncii Transilvania, un spațiu fizic unde antreprenorii pot găsi sprijin indiferent de etapa în care se află business-ul lor. Stup funcționează ca un marketplace de produse și servicii necesare oricărui antreprenor, un loc în care oricând poți găsi consiliere gratuită dedicată afacerii tale. Și pentru că Stup este un loc în care chiar se fac lucruri, poți consulta agenda evenimentelor organizate și găzduite AICI.
Trăim într-o lume în care tehnologia evoluează exponențial, iar obiceiurile consumatorilor se schimbă mai repede decât planurile de business. În acest context, a înțelege viitorul nu mai este un lux, este o abilitate esențială.
Foresight-ul nu este despre a ghici viitorul, ci despre a-l explora sistematic. Este disciplina care ne ajută să identificăm semnalele timpurii ale schimbării – „semințele viitorului” – și să ne pregătim din timp pentru ele. În loc să reacționăm la schimbări, învățăm să le anticipăm, să facem „reverse engineering” de la posibile scenarii și să acționăm inteligent în prezent. “Viitorul nu se ghicește, se construiește” , a punctat Diana Stafie.
„Ai mei insistă să-mi iau și eu un job serios... ”
Pornind de la propria experiență, Diana Stafie a arătat cum acest domeniu i-a schimbat cariera: „Acum mai mult de 10 ani am descoperit acest domeniu de forță și cumva a trebuit să mă duc din nou la școală și a trebuit să o iau de la capăt...Credeți-mă că și acum, după mai mult de 10 ani, încă mi-e foarte, foarte greu să-i explic mamei ce fac. Ai mei insistă să-mi iau și eu un job serios. Și întâmplarea face că cel mai mult ei și-ar dori să lucrez într-o bancă...”.
Un element central al prezentării ei a fost analogia dintre gândirea liniară și cea exponențială. Dacă pe drum linear de 30 de pași se ajunge în afara unei clădiri, într-un drum exponențial rezultatul este complet neașteptat: „De 26 de ori în jurul globului”, a subliniat ea, arătând cum tehnologiile precum inteligența artificială se dezvoltă mult mai rapid decât putem intui.
„Nu putem ști exact cum va arăta 2026, dar putem rehearse the future – să exersăm viitorul, să ne pregătim pentru direcțiile de schimbare și să luăm decizii mai bune azi”, a explicat specialista în foresight și strategie prospectivă.
Identificarea „semințelor viitorului"
Conceptul se referă la identificarea semnalelor timpurii ale schimbării, care sunt acum în fașă, dar au potențialul de a deveni tendințe mainstream. Aceste "semințe" pot fi un patent nou, un gadget, un nou model de business, un proiect de reglementare sau o campanie de marketing diferită. Acestea permit organizațiilor să treacă dintr-o zonă reactivă într-una proactivă, câștigând un avantaj competitiv prin anticiparea viitorului.
„Ceea ce facem acum este să căutăm care sunt lucrurile care sunt acum în fașă, semințe ale schimbării care au posibilitatea să devină tendințe și cu timpul să ajungă mainstream.”
„Cumva sunt în bucata asta de seeds business, în business-ul cu semințele viitorului sau, dacă îmi permiteți o glumă… fata mea cea mare […] a spus: mama mea, când merge la birou, she is looking for clues of the future. Caut indicii pentru cum ar putea să fie viitorul.”
De la semnale la trenduri
„Poate citiți despre un patent nou, de exemplu. Noi scanăm tot ce înseamnă zona de patente sau zona de tehnologie emergentă. Poate să fie un gadget nou, poate să fie o campanie nouă, poate să fie un nou model de business, poate să fie un draft de regulation, poate să fie o campanie de marketing […] În general, ce am observat - semnalele de schimbare care au fost foarte solide au fost cele care au născut și o anumită emoție. Te fac să plângi sau te fac să râzi, ori se simte o anxietate mare, sau pe alții îi entuziasmează foarte mult.”
„Atunci când vedem mai multe semnale – e un patent, e un model de business, o companie face un anumit lucru – și observăm un fir roșu între ele, e un tipar acolo, e ceva ce se schimbă. Acela este trendul.”
Radarul schimbării
Specialista în foresight și strategie prospectivă a recomandat antreprenorilor să își facă „un radar" sub forma unui Excel sau un slide în care pur și simplu să își noteze diferite schimbări din societate pe care le observă și care pot avea un impact asupra mediului de afaceri.
„Din experiență, să știți că am observat că ne e foarte ușor să umplem bucata asta unde scrie schimbări tehnologice […] și tindem să uităm de restul. De aceea vă recomand un radar care vă forțează să vă uitați și la schimbări legate de societate, demografice, care pot avea un impact foarte mare, legate de reglementări noi, de modele de business și așa mai departe.”
Trenduri care răspund nevoilor: Henry Ford, că dacă îi întreba pe oameni ce-și doreau, ziceau un cal mai rapid. El le-a dat automobilul
„Poate să ziceți, ok, dar Diana, de ce nu îi întrebăm pe consumatori ce vor și facem lucrul respectiv? […] Însă se poate întâmpla ca noi, inclusiv noi de aici, ca și consumatori, să nu știm mereu exact ce vrem. […] Sau poate cum este această vorbă atribuită lui Henry Ford, că dacă îi întreba pe oameni ce-și doreau, ziceau un cal mai rapid. Și el a venit și le-a dat automobilul.”
Încercați să identificați exemple de companii - pot să fie din cu totul o altă industrie -, dar care fac ceva specific care susține emergența unui trend. Să luăm un exemplu: Mastercard. Mastercard a scos - cred că sunt deja 3-4 ani -, împreună cu un start-up, un card, care se bloca. […] Ce au adus ei nou aici a fost faptul că la începutul fiecărui an îți setezi o amprentă de CO2, în funcție de cât vrei tu să fii de prieten cu mediul. Și poți să fii în mijlocul unei tranzacții, poți să ai bani pe card și ai dat cu cardul și te blochează, nu poți să cumperi […] și te anunță că ți-ai depășit limita de CO2.”
„Dar ce trend e în spate? Exact, sustenabilitate. […] Dar e mult mai acționabil ca organizație, ca profesionist să vezi niște exemple concrete, decât să înțelegi o tendință mare de sustenabilitate.”
Cum identificăm trendurile consumatorilor
Diana Stafie a explicat cum pot anticipa business-urile trendurile viitoare și cum pot înțelege nevoile consumatorilor printr-o abordare sistematică a semnalelor emergente. Pentru a identifica ce urmează să devină mainstream, ea recomandă antreprenorilor să ia în considerare trei elemente esențiale: contextul, manifestările concrete și nevoile consumatorilor.
- Contextul și timing-ul contează
Stafie subliniază că acum contextul extern poate influența succesul emergenței unui trend. „Contează și întregul context. Contează un pic și timing-wise. De exemplu succesul Airbnb a fost favorizat de criza economică din 2008, care a făcut oamenii mai deschiși la ideea de a-și închiria locuințele”. Aceasta arată că un trend nu se dezvoltă doar dintr-o idee bună, ci și dintr-un moment oportun și din circumstanțe externe favorabile.
- Inspirația din alte industrii
O recomandare a Dianei Stafie a fost ca antreprenorii să privească dincolo de industria în care activează. „Un alt aspect legat de trenduri, l-am spus și mai devreme și vreau să-l reiterez - să știți că de cele mai multe ori, inovația vine dintr-un alt domeniu. Vă recomand din suflet să vă uitați în afara industriei în care activați.” Astfel, observarea atentă a altor industrii poate genera idei și soluții inovatoare care să fie aplicate în propriul domeniu.
Pentru a gestiona mai bine trendurile emergente, Diana Stafie recomandă cartografierea trendurilor și prioritizarea lor.
Tendința de „joining” (aducerea oamenilor împreună)
Această tendință se bazează pe premisa nevoii umane de conectare, fie ca reacție la suprasaturarea tehnologică (digital detox), fie ca dorință intrinsecă. Este construită în jurul teoriei sociologice a celor "3 locuri" necesare în viața unei persoane: acasă, la muncă și un "al treilea loc" (care putea fi biserica, birtul, iar acum poate fi mall-ul, mediul digital etc.), unde oamenii se pot conecta.
De exemplu Netflix a inițiat o campanie prin care oferea vouchere la Heineken și Uber pentru a încuraja utilizatorii să întrerupă vizionarea compulsivă (binging) și să se întâlnească în offline. Chiar dacă acțiunea este contra-intuitivă - deoarece promovează deconectarea de la propriul serviciu - scopul este crearea de comunități și asocierea brandului cu experiențe sociale pozitive, chiar dacă indirect.
Un alt exemplu este un mall din Dubai, ce a decis să permită accesul alergătorilor între orele 7 și 10 dimineața, înainte de deschiderea magazinelor, din cauza temperaturilor exterioare ridicate. Mall-ul a pus la dispoziție un spațiu propriu pentru a rezolva o nevoie a comunității, fără a vinde ceva direct în acel interval. Strategia se bazează pe ideea că unii participanți ar putea rămâne pentru cumpărături după ora 10, transformând o inițiativă comunitară într-o potențială oportunitate comercială.
Pentru a avea succes, brandurile trebuie să câștige nu doar "portofelul" clienților, ci și atenția lor
Câștigarea atenției se poate face și prin gamificare. Acest trend pornește de la ideea că, pentru a avea succes, brandurile trebuie să câștige nu doar portofelul" clienților, ci și atenția lor. Acest lucru se realizează prin crearea de experiențe memorabile și prin utilizarea elementelor de joc (gamification), care răspund nevoii umane de a se juca, chiar și la vârsta adultă.
- Fenomenul, considerat o reinventare a teleshopping-ului, integrează funcționalități de cumpărare directă în transmisiuni live pe rețelele sociale. Este deja un fenomen de câțiva ani în Asia și a fost implementat cu succes și în zone rurale, unde producătorii locali (de ex. de cartofi, portocale) au fost conectați la economia digitală cu ajutorul unor experți. Această abordare permite trecerea instantanee de la vizualizare la tranzacție, fără pași intermediari și totodată democratizează accesul la piață pentru micii producători, având nevoie de resurse minime (un telefon).
- Un documentar BBC a prezentat cazul unui antreprenor care, împreună cu mama sa, folosind doar un lighean roșu și un telefon, a realizat vânzări de aproximativ 4 milioane de dolari în șase luni. Acesta făcea livestream-uri în care arăta procesul de recoltare a perlelor ("how to harvest those pearls"), conștientizând că nici măcar vecinii săi nu cunoșteau acest proces. Exemplul subliniază cum o poveste autentică și transparentizarea unui proces pot genera un interes enorm și succes comercial cu resurse minime.
- Puma a organizat o campanie care combina alergatul cu un "treasure hunt" (vânătoare de comori) prin oraș, unde participanții puteau găsi produse ale brandului. Campania a adus oamenii împreună (trendul de "joining"), folosind gamificarea pentru a oferi o experiență interactivă și distractivă clienților, dincolo de simpla utilizare a produsului.
Ce este "AI summer"
Trendul actual, numit "AI summer", se distinge de valurile anterioare prin faptul că tehnologia AI a devenit mult mai accesibilă publicului larg și antreprenorilor, nu mai este limitată la companii mari sau laboratoare de cercetare. Recomandarea pentru antreprenori este să experimenteze și să integreze unelte AI în activitățile zilnice pentru a crește eficiența.
- De exemplu, o companie listată la bursă, cu șase mii de angajați, și-a numit un AI în funcția de CEO, ceea ce a dus la o creștere cu 10% a prețului acțiunilor. Cazul este văzut mai degrabă ca un experiment social și demonstrează impactul major pe care AI îl are în percepția publică și în piața financiară. Nu este un model de urmat pentru companiile mici, ci un caz extrem care semnalează importanța trendului. Antreprenorii pot folosi AI pentru o varietate de sarcini operaționale: crearea de draft-uri pentru descrieri de produse pe site, redactarea de e-mailuri, traducerea site-ului în mai multe limbi, crearea de conținut video folosind un avatar ori realizarea unui podcast despre produsele companiei.
"ChatGPT, termină tu clădirea asta!"
În Franța, o firmă de construcții a afișat un banner pe o clădire neterminată cu mesajul "ChatGPT, termină tu clădirea asta". Exemplul arată cum un brand se poate folosi de trendul AI într-un mod amuzant și auto-ironic pentru a genera vizibilitate.
Diana Stafie, specialistă în foresight și strategie prospectivă, a subliniat ideea că antreprenorii pot să se concentreze pe diferențiatorii umani și să folosescă umorul pentru a crea o conexiune cu publicul.
skill: anticiparea viitorului
Foresight-ul îi antrenează pe antreprenori să își extindă imaginația, să se întrebe „ce-ar fi dacă” și să exploreze scenarii multiple, învățând să privească lumea ca pe un sistem viu, aflat într-o continuă reconfigurare.
Unul dintre mesajele-cheie transmise de Diana a fost importanța anticipării și a vizualizării viitorului, chiar și în fața incertitudinii. Ea a amintit exemplul lui Wayne Gretzky: „Un jucător bun joacă unde este pucul. Unul extraordinar se duce unde va fi pucul.”
În afaceri, gândirea exponențială nu este un simplu slogan; devine un reflex care poate salva companii. Cei care o stăpânesc nu mai investesc doar în prezent, ci în viitorul plauzibil — acela care se construiește discret, înainte să devină evident.
Astfel, anticiparea devine o competență esențială pentru dezvoltarea profesională și pentru luarea deciziilor strategice într-un mediu în schimbare rapidă.
Obiceiuri pentru a integra gândirea despre viitor în organizație
Pentru a pune viitorul pe agendă în mod constant, organizațiile, chiar și cele cu resurse limitate, pot adopta o serie de obiceiuri simple și acțiuni care nu presupun investiții majore. Acestea ajută la dezvoltarea unui mindset anticipativ și la trecerea de la reactivitate la proactivitate:
- Desemnați un „future ambassador' în echipă care să pună întrebări de tip „what if?' în ședințe.
- Integrați analiza schimbării în rutina de lucru, la fel cum ne spălăm pe dinți.
- Alocați un interval de timp fix în calendar (ex: a treia marți a lunii, între orele 13-14) pentru a citi despre viitorul profesiei sau domeniului.
- Creați un „Trends Wall' într-un spațiu din birou unde toți angajații să posteze periodic tendințe și idei noi.
- Discutați ideile și proiectele de viitor cu oameni din domenii diferite pentru a obține perspective variate și pentru construirea unui consens.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.