Adrian Vascu

Realitatea este dramatică: 19% dintre tinerii români nici nu muncesc, nici nu merg la școală și nici nu urmează cursuri de formare sau calificare. Media UE este de aproximativ 11%, cu țări precum Olanda, Suedia, Germania sau Portugalia chiar sub acest nivel. La noi peste 500.000 de tineri astăzi nu au nicio idee despre ce fel de viitor își pot construi în România.

Și nu este vorba doar despre ce cultivăm sau creștem în grădina noastră. Dar și despre croitorie și alte meșteșuguri, reparații, renovări și construcții de care ne ocupăm noi înșine. Practic orice facem cu mâinile noastre pentru consumul propriu al familiei. Pe această logică și gătitul sau curățenia de acasă ar putea da peste cap calculele bugetare. foto: Profimedia

Autoritățile să devină un partener fair-play pentru companiile oneste, o sursă de clarificări și soluții, nu o cutie neagră plină de surprize

Dacă ne uităm la primele 7 luni din 2025, cheltuielile au fost mai mari cu peste 20% decât veniturile, în condițiile în care acestea au crescut cu aproape 12% față de anul precedent. Cheltuielile de personal și asistență socială reprezintă aproape 67% din venituri. Dacă adăugăm și costul dobânzilor, care a crescut îngrijorător față de 2024, ajungem la peste 75% din total venituri. foto: Profimedia

Cuvântul anului a fost „deficitul” asociat invariabil cu creșterea de taxe și reducerea cheltuielilor pentru evitarea colapsului financiar al României. Tot asociat deficitului avem și diverse cifre – ba 7, ba 10, ba mai mult la sută din PIB. Sună a ceva rău, însă nu ne spune mare lucru. Doar că e din PIB și e mare și e rău. Vă propun să ne uităm altfel în spatele acestor cifre.

Valoarea impozabilă este calculată tot de către primării, dar cu niște valori ajustate ale algoritmului din art 457 Cod fiscal. Ce era bază 1000 lei/mp în 2016 (1 ian) a devenit 2677 lei/mp (1 ian 2026). Creșterea corectă se calculează având în vedere că baza de 1000 lei a fost indexată până în anul 2025 cu rata inflației. Foto: Profimedia

Guvernul deplânge deficitul bugetar. Contribuabilii reclamă deficitele de educație, sănătate, justiție, transport și economie. Se impune întrebarea: în bătălia deficitelor, ale lor și ale noastre, cine va câștiga? Și putem câștiga meciul fiind în tabere adverse?

Ce se aude, deocamdată, pe surse — că încercați să acoperiți hârtia scrisă de președinte în campania electorală, legată de cele trei litere, măcar pentru o perioadă — merge în direcții precum creșterea taxelor la cărți și spectacole. Sau de a încărca și mai mult antreprenorii cu impozit pe dividende. Lovim tot în zone sensibile, de care avem nevoie ca nație, pe termen lung. Și tot nu rezolvăm deficitul. foto: Cristian Cristel / Xinhua News / Profimedia

De peste 25 de ani vorbim despre eliminarea birocrației. Și în ciuda tuturor cheltuielilor de modernizare făcute, se pare că mai mult am reușit să creăm noi birocrații digitalizate. Avem eFactura, eTVA, eTransport și în curând noul Revisal digitalizat. Însă nivelul colectării nu prea a crescut, evaziune fiscală nu pare să fi fost redusă, iar birocrația ne costă și mai mulți bani.

Furia noastră pentru lipsa reformelor este justificată. Însă până nu înțelegem de ce nu s-au întâmplat mai mult și mai repede nu vom putea schimba mare lucru. Soluțiile stau în a susține lideri care dovedesc competență și integritate, care unesc oamenii și care susțin reparația casei, oricât de dificilă sau neplăcută. Și niciodată susținerea celor care vor dărâmarea casei cu totul și divizarea societății pentru urmărirea propriilor interese. foto Profimedia