foto Profimedia
Europa tocmai a declarat război împotriva risipei. În 9 septembrie 2025, Parlamentul European a adoptat definitiv o legislație revoluționară care va schimba radical modul în care tratăm mâncarea și hainele în următorii cinci ani.
Cifrele care au motivat această decizie istorică sunt uluitoare: fiecare cetățean european generează anual 132 de kilograme de deșeuri alimentare și 12 kilograme de textile – echivalentul a două persoane adulte în greutate, aruncate pur și simplu la gunoi. Imaginați-vă această cantitate înmulțită cu 450 de milioane de europeni și veți înțelege dimensiunea problemei cu care se confruntă continentul.
Ținte ambițioase cu termen final 2030
Noua legislație nu vine cu rugăminți, ci cu obiective concrete și obligatorii. Până la 31 decembrie 2030, toate statele membre trebuie să reducă pierderile din producția alimentară cu 10% și risipa la nivel de gospodării, restaurante și comerț cu 30%. Pentru România, ca și pentru celelalte țări UE, aceste nu sunt simple recomandări – sunt obiective obligatorii cu forță de lege.
Calculul se va face pe baza unei perioade de referință precise: media anuală dintre 2021 și 2023. Această abordare științifică elimină orice ambiguitate și oferă un punct de plecare clar pentru măsurarea progresului.
Provocarea fast fashion-ului în vizor
Dar legea nu se oprește la mâncare. Vizează direct unul dintre cei mai poluanți sector din economia modernă: fast fashion-ul. Termenul se referă la milioanele de articole ieftine de îmbrăcăminte importate din China, care ajung în garderobele noastre pentru câteva utilizări, apoi direct în gunoaie.
Soluția propusă este cât se poate de directă: producătorii care pun textile pe piața UE vor trebui să acopere costurile de colectare, sortare și reciclare prin scheme de responsabilitate a producătorului (EPR). Nu contează dacă vând online, nu contează dacă au sediul în afara UE – noile reguli se aplică tuturor.
Să ne uităm mai mult la fructele și legumele “urâte”
"Ideea este să adopte soluții țintite, care ar putea include promovarea așa-numitelor fructe și legume 'urâte', clarificarea etichetării datei de expirare și donarea alimentelor nevândute, dar consumabile", explică eurodeputata poloneză Anna Zalewska.
Această abordare deschide calea către creativitate și inovație. Statele membre pot alege propriile metode pentru a atinge obiectivele, de la campanii de conștientizare până la sisteme avansate de redistribuire a alimentelor.
Impactul asupra industriei restaurantelor
Nu toți sunt încântați de noile măsuri. Propunerea s-a confruntat cu respingerea din partea restaurantelor și hotelierilor, care s-au opus obiectivelor obligatorii și au pledat pentru educarea publicului. Această rezistență sugerează că sectorul HORECA va trebui să își reinventeze modelele de business pentru a se adapta noilor cerințe.
Un sistem de implementare în etape
Legislația prevede o implementare graduală și realistă. Statele membre au 20 de luni pentru transpunerea normelor în legislația națională, iar microîntreprinderile beneficiază de un an suplimentar pentru conformare. Această abordare pragmatică recunoaște diferitele capacități ale actorilor economici.
Ce înseamnă această lege pentru fiecare dintre noi?
În calitate de consumator român, schimbările se vor resimți în mai multe moduri:
- La cumpărături: Magazinele vor fi obligate să implementeze sisteme mai eficiente de gestionare a stocurilor și să faciliteze donarea alimentelor aproape de expirare.
- În garderobă: Costurile ascunse ale reciclării vor fi integrate în prețurile hainelor, făcând produsele de calitate mai competitive față de fast fashion. Paradoxal, această creștere de costuri ar putea încuraja consumul responsabil.
- În bucătărie: Etichetarea va deveni mai clară, ajutându-te să distingi între "a se consuma de preferință până la" și datele de expirare reală.
- La restaurant: Experiența românească, unde unii manageri colaborează deja cu ONG-uri pentru donarea mâncării rămase, sugerează că și alte țări UE vor dezvolta sisteme similare, potențial oferind reduceri pentru clienții care adoptă comportamente sustenabile.
Provocările din agricultură rămân nerezolvate
Totuși, legislația nu este perfectă. "Pierderile care au loc înainte, în timpul și după recoltat sau creștere reprezintă o parte importantă a risipei alimentare de-a lungul lanțului valoric", subliniază WWF, criticând faptul că sectorul agricol nu are obiective specifice în noua lege. Această omisiune ar putea limita eficiența măsurilor adoptate și rămâne o oportunitate pentru viitoarele amendamente legislative.
Îndemn la acțiune: Începe schimbarea acasă
Nu trebuie să aștepți până în 2030 pentru a face diferența. Iată cum poți contribui chiar de astăzi:
- Planifică-ți cumpărăturile folosind o listă precisă și verifică ce ai deja în frigider înainte de a merge la magazin.
- Înțelege etichetele – majoritatea produselor sunt sigure pentru consum și după data "a se consuma de preferință până la".
- Investește în calitate în loc să cumperi haine ieftine pe care le porți de câteva ori.
- Donează hainele pe care nu le mai porți în loc să le arunci.
- Susține restaurantele care au programe de reducere a risipei alimentare.
Noua lege europeană nu este doar despre cifre și termene – este despre schimbarea fundamentală a modului în care Europa se raportează la resurse. În următorii cinci ani, fiecare dintre noi va fi parte a acestei transformări istorice. Întrebarea nu este dacă ne vom adapta, ci cât de rapid și de eficient o vom face.
Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
A fost autoarea într-un magazin Kaufland, de examplu, să vadă unde e înghesuiala cea mai mare? Vă spun eu: la lădițele cu legume fleoșcăite, vândute la o fracțiune infimă din prețul inițial. A fost autoarea într-un restaurant și a comandat o porție de papanași la două tacâmuri? Sau a cerut să ia acasă restul de mâncare, într-o caserolă, în loc s-o lase în farfurie? A făcut autoarea cârpe de șters din tricourile cu care i-ar fi fost jenă să mai iasă pe stradă, de rupte ce erau (necum să le mai și doneze)? Eu am prins și vremea în care tramvaiul avea două clase (vagonul remorcat era clasa a doua) iar bunica (mama-mare) îmi spunea: "mergem la clasa a doua că e mai ieftin".
Mda, depinde de unde te uiți când vorbești despre o astfel de lege.
Se pare că nu s-a învățat nimic din ultimele alegeri și atunci va trebui să transmitem un mesaj și mai clar.
Ți se pare că e mai ieftin să le trimită în alte țări decât să scape altcumva de ele? Cât e consumul de combustibil și cât se cheltuie cu aruncarea lor ulterioară? Mai bine ar avea grijă să nu se ducă culorile de pe ele. Unele țin 20 de ani, altele 2-3 spălări și alea separat că altfel ai surprize. Interesant cum iese culoarea de pe ele, dar după ce a intrat în celelalte haine, rămâne acolo.
PS: te deranjeaza ca o sa gasesti mai putine la SH? (sper ca tii la glume)
Dacă ar folosi 10% din energia pe care o consumă în dezbateri sterile pe subiecte cretine pentru a rezolva chestiile cu adevărat importante UE n-ar mai fi în declin total...