foto Dan Bărbulescu
Ploile din primele 10 zile ale lunii octombrie au adus un record de precipitații pentru București. La Stația Băneasa s-au înregistrat 140 de litri/metrul pătrat - record absolut pentru luna octombrie.
Cantitățile mari de apă care au fost prognozate (în mod corect) de către serviciul public de meteorologie s-au scurs pe gurile de canal mai repede sau mai încet și au mobilizat autoritățile să emită (la fel de corect) cod roșu de inundații. Știu autoritățile ce știu dacă la o ploaie de 80 de litri în 24 de ore emit o astfel de alertă. Știu autoritățile că Bucureștiul nu este pregătit să facă față unei asemenea episod, privit mai degrabă ca o posibilă calamitate, decât ca pe o ploaie mai serioasă de toamnă.
Bucureștiul se teme de ploi serioase deoarece are o infrastructură de canalizare construită în secolul trecut și care s-a tot extins, dar mai mult pe orizontală decât pe verticală. Cu alte cuvinte, Bucureștiul poate să preia debite mari și să le transporte la stația de pompare Glina sau direct în Dâmbovița. Și cam atât. Dacă plouă mult într-un interval de timp scurt, gurile de canal se înfundă, iar străzile se inundă. Zonele joase ale orașului precum Pasajul Mihai Bravu, Colentina, Vitan se umplu cu apă. Autoritățile o absorb cu pompa și o trimit în caseta de sub Dâmbovița. Și încă n-am avut 300 de litri/metrul pătrat, așa cum a pățit Viena anul trecut. Dar sigur vom avea. Să vedem atunci dacă vom mai putea absorbi apa de pe Bulevardul Tineretului în zona Palatul Copiilor sau din parcările subterane ale Militari Residence și Bragadiru. De-asta se grăbesc autoritățile să dea cod roșu, pentru că știu ce au sub asfalt.
Pentru că 80% din suprafața orașului este betonată. Deci 80% din cantitatea de precipitații ajunge în canalizare sau se evaporă. Restul este absorbit de spațiile verzi, micile pastile plantate, scuaruri sau jardiniere. Dar asta acolo unde acestea mai există și nu sunt acoperite cu tartan sau asfalt, cum se întâmplă în Sectorul 3 al Capitalei.
foto Dan Bărbulescu
Când plouă mult, Bucureștiul devine o chiuvetă, mai curată sau mai înfundată - depinde de anotimp și de violența episodului de vreme severă. Și asta deoarece autoritățile locale și compania de apă continuă să privească apa de ploaie ca pe un deșeu și nu ca pe o resursă. În Bucureștiul actual, apa trebuie să ajungă în canalizare și de-aici la stația de pompare unde este tratată, deci unde se cheltuiesc (și se câștigă) bani. În rest, soluții verzi pentru absorbția apei, refolosire reumplere a acviferului, drenare naturală, grădini de ploaie? Nu ne interesează așa ceva. Acestea sunt povești ONG-iste care provoacă cel mult zâmbete superioare pentru un sistem care a investit enorm de mult din banii noștri ca să trateze apa de ploaie ca pe un deșeu.
Orașul burete (sponge city) este locul care, cel puțin în actualul scenariu climatic, tratează apa de ploaie ca pe o resursă ce poate fi absorbită, drenată, filtrată, refolosită sau cel puțin retrimisă în acvifer. Orașul burete este locul unde spațiile verzi devin grădini de ploaie, iar marile parcări, piețele, trotuarele sau chiar bulevarde (vezi exemplul Parisului) se transformă treptat în spații permeabile care pot absorbi apa și pot regla astfel curgerea ei. Desigur, un sistem de canalizare în oraș este esențial, doar că acestuia trebuie să i se alăture și modalități alternative de management al apei de ploaie.
Ploile din ultima săptămână vin după 3 luni de secetă severă. Această alternanță de uscăciune și ploaie diluviană se va acutiza și mai mult în viitorul apropiat, până când orașul în care locuim va rugini și va trebui să fie înlocuit cu altceva. Poate îl înlocuim totuși cu un burete verde.
Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.