Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Record de ploi la București: de ce Capitala se inundă la fiecare furtună

bucuresti - ploi

foto Dan Bărbulescu

Ploile din primele 10 zile ale lunii octombrie au adus un record de precipitații pentru București. La Stația Băneasa s-au înregistrat 140 de litri/metrul pătrat - record absolut pentru luna octombrie.

Cantitățile mari de apă care au fost prognozate (în mod corect) de către serviciul public de meteorologie s-au scurs pe gurile de canal mai repede sau mai încet și au mobilizat autoritățile să emită (la fel de corect) cod roșu de inundații. Știu autoritățile ce știu dacă la o ploaie de 80 de litri în 24 de ore emit o astfel de alertă. Știu autoritățile că Bucureștiul nu este pregătit să facă față unei asemenea episod, privit mai degrabă ca o posibilă calamitate, decât ca pe o ploaie mai serioasă de toamnă.

Bucureștiul se teme de ploi serioase deoarece are o infrastructură de canalizare construită în secolul trecut și care s-a tot extins, dar mai mult pe orizontală decât pe verticală. Cu alte cuvinte, Bucureștiul poate să preia debite mari și să le transporte la stația de pompare Glina sau direct în Dâmbovița. Și cam atât. Dacă plouă mult într-un interval de timp scurt, gurile de canal se înfundă, iar străzile se inundă. Zonele joase ale orașului precum Pasajul Mihai Bravu, Colentina, Vitan se umplu cu apă. Autoritățile o absorb cu pompa și o trimit în caseta de sub Dâmbovița. Și încă n-am avut 300 de litri/metrul pătrat, așa cum a pățit Viena anul trecut. Dar sigur vom avea. Să vedem atunci dacă vom mai putea absorbi apa de pe Bulevardul Tineretului în zona Palatul Copiilor sau din parcările subterane ale Militari Residence și Bragadiru. De-asta se grăbesc autoritățile să dea cod roșu, pentru că știu ce au sub asfalt.

Pentru că 80% din suprafața orașului este betonată. Deci 80% din cantitatea de precipitații ajunge în canalizare sau se evaporă. Restul este absorbit de spațiile verzi, micile pastile plantate, scuaruri sau jardiniere. Dar asta acolo unde acestea mai există și nu sunt acoperite cu tartan sau asfalt, cum se întâmplă în Sectorul 3 al Capitalei.

foto Dan Bărbulescu

Când plouă mult, Bucureștiul devine o chiuvetă, mai curată sau mai înfundată - depinde de anotimp și de violența episodului de vreme severă. Și asta deoarece autoritățile locale și compania de apă continuă să privească apa de ploaie ca pe un deșeu și nu ca pe o resursă. În Bucureștiul actual, apa trebuie să ajungă în canalizare și de-aici la stația de pompare unde este tratată, deci unde se cheltuiesc (și se câștigă) bani. În rest, soluții verzi pentru absorbția apei, refolosire reumplere a acviferului, drenare naturală, grădini de ploaie? Nu ne interesează așa ceva. Acestea sunt povești ONG-iste care provoacă cel mult zâmbete superioare pentru un sistem care a investit enorm de mult din banii noștri ca să trateze apa de ploaie ca pe un deșeu.

Orașul burete (sponge city) este locul care, cel puțin în actualul scenariu climatic, tratează apa de ploaie ca pe o resursă ce poate fi absorbită, drenată, filtrată, refolosită sau cel puțin retrimisă în acvifer. Orașul burete este locul unde spațiile verzi devin grădini de ploaie, iar marile parcări, piețele, trotuarele sau chiar bulevarde (vezi exemplul Parisului) se transformă treptat în spații permeabile care pot absorbi apa și pot regla astfel curgerea ei. Desigur, un sistem de canalizare în oraș este esențial, doar că acestuia trebuie să i se alăture și modalități alternative de management al apei de ploaie.

Ploile din ultima săptămână vin după 3 luni de secetă severă. Această alternanță de uscăciune și ploaie diluviană se va acutiza și mai mult în viitorul apropiat, până când orașul în care locuim va rugini și va trebui să fie înlocuit cu altceva. Poate îl înlocuim totuși cu un burete verde.

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Pentru asta practic trebuie creat un sistem de canalizare paralel care să se ocupe doar de apa de ploaie. Apoi, ca să existe și beneficii, ar trebui să existe și un sistem de apă nepotabilă, pentru udat spații verzi, spălat străzi, etc. Deci este vorba de niște investiții enorme, cu beneficii certe dar probabil că mult prea scumpe față de priorități.
    • Like 1


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult