Parcul Natural Văcărești după protejare/ Foto Helmut Ignat
Asociația Parcul Natural Văcărești a început să activeze în anul 2015. Am fost prima organizație neguvernamentală din România care și-a propus conservarea biodiversității urbane. Misiunea de acum 10 ani a fost să înființăm primul parc natural urban — Parcul Natural Văcărești. La momentul acela, locuitorii orașului priveau neîncrezători planul. Nu era clar ce ar însemna existența unei rezervații naturale în București. Mulți credeau că vom fi invadați de vulpi sau de țânțari mutanți. Autoritățile erau chiar suspicioase. Un funcționar ne-a trimis în Delta Dunării să facem parcul natural, nu în București, unde un astfel de loc este imposibil și… inutil de vreme ce există deja o grădină zoologică. Parcul natural de la Vitan era o inovație inimaginabilă la începuturi. Ideea unor peisaje protejate pentru menținerea echilibrului natural și pentru recreere sau educație era nemaipomenită. Așa ceva exista doar în Londra sau Berlin. Bucureștiul era departe de acest scenariu.
Natura e bună și în oraș!
Odată cu parcul natural, sute de mii de oameni din București au început să priceapă că în București nu trăiesc doar ciori și pescăruși, au aflat că broaștele nu dau râie, șerpii din București sunt inofensivi, că nu e bine să-ți abandonezi țestoasa sau papagalul în parcuri și că natura poate exista oriunde, chiar și într-un oraș aglomerat, poluat și haotic. În tot acest timp, cu răbdare și tenacitate, am curățat și deschis trasee de vizitare a naturii, am ghidat zeci de mii de copii pe potecile umbrite cu stuf și sălcii arătându-le păsări, pipăind broscuțe și șopârle, am strâns din natură tone de deșeuri, am plantat unsprezece mii de arbori, am vorbit oamenilor de inovații bazate pe natură: grădini de ploaie, bălți temporare pentru amfibieni, pajiști cu floră sălbatică, refugii pentru polenizatori. Dar, cel mai important, am convins autoritățile că natura este bună și în oraș, iar biodiversitatea urbană trebuie protejată prin lege.
Hotel de insecte în Parcul Tineretului/ Foto Alex Busuioceanu
400 hectare de noi spații verzi accesibile în București?
Exemplul de la Văcărești ne-a inspirat și pentru alte zone ale Capitalei. În 2022, am descoperit Pajiștea Petricani, 6 hectare de natură sălbatică pe malul Lacului Tei, un loc unde diversitatea speciilor și a peisajelor este incredibilă într-un spațiu atât de restrâns. Alături de voluntari, am reușit să strângem deșeurile și să deschidem un traseu de vizitare cu panouri de informare și zone tematice. Este cea mai nouă arie naturală a orașului. Mai sunt în plan încă patru astfel de zone în București: Valea Saulei, Pădurea Băneasa, Lunca Dâmboviței la intrare în Lacul Morii, Stufărișurile de la Dobroești. Aceste arii naturale măsoară peste 400 de hectare de spații verzi, peisaje naturale, zone umede și tot atâtea poteci care pot fi curățate și accesibilizate pentru ca oamenii să se bucure de binefacerile naturii.
Un oraș care crește în natură
Înființarea Parcului Natural Văcărești ne-a dovedit că natura își poate reintra în drepturi în oraș. 10 ani mai târziu, vrem să demonstrăm că orașul poate exista în natură. Ce înseamnă asta? Că natura va fi conservată, iar zonele de biodiversitate vor primi statut de protecție prin lege. Ele vor fi curățate și accesibilizate pentru oameni (nu și pentru cei care le folosesc drept gropi de gunoi), primitoare pentru copii și săli de clasă pentru profesorii de științe ale vieții. Un oraș care crește în natură își valorifică spațiile verzi și le întreține într-un mod sustenabil, astfel încât acestea să fie sănătoase, frumoase și utile pentru reglarea temperaturilor de foc, pentru atenuarea momentelor de vreme extremă, absorbția apelor pluviale și purificarea aerului pe care îl respirăm. Într-un oraș care se dezvoltă în natură, spațiile verzi nu sunt doar zone de gazon steril ci sunt adevărate fabrici de viață care contribuie direct la bunăstarea oamenilor.
Parcul Natural Văcărești înainte de protejare/ Foto Helmut Ignat
APNV → APNB
Orașul din natură se numește Parcul Natural București. Este o necesitate și o inovație, așa cum a fost și Văcăreștiul acum 10 ani. Iar noi, Asociația Parcul Natural Văcărești, ne schimbăm numele pentru a duce mai departe povestea începută acum un deceniu pe malul Dâmboviței, la Vitan.
Asociația Parcul Natural București este echipa care va mobiliza oameni, resurse și instituții pentru ca orașul nostru să trăiască în natură și cu respect față de ea.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
De asta dezaprob menținerea stării actuale a zonei mentionate în stare de sălbăticie. Dar, evident, nu contează ce cred eu! Se putea urbaniza teritoriul, nu de către fratii negoiță, niște hrapareti "sarlatani dezvoltatori imobiliari", nici de baluță. Dar de cine? Romania nu are decât borfasi în uat-ri.
Eu cred că toate parcurile sunt binevenite. Cu cât mai multe, mai întinse și mai sălbatice, cu atât mai bine. În fond, natura se înstăpânește oriunde este puțină apă și verdeață. Dacă vorbim de București, e suficient să facem o plimbare în Herăstrău, în parcul A. I. Cuza (zis și I.O.R.) sau chiar și în micul parc al Circului, ca să admirăm zone de frumusețe sălbatică a naturii (o mulțime de specii de păsări, batracieni, reptile etc.). Chiar zilele trecute am văzut un șarpe de apă în micul lac de lângă izvorul Eminescu din Grădina Cișmigiu.
Concepția că fiecare metru pătrat al locurilor publice din orașe trebuie betonat, cred că își are obârșia în faptul că mulți locuitori ai orașelor au aterizat acolo dintr-o zonă rurală, fiind sătui de atâta praf și noroi. Oameni sătui de prea multă natură... de prea mult aer curat.
Și pentru că ați pomenit de Negoiță, mi-a revenit instantaneu imaginea sinistră a lacului I.O.R., la care cred că și-a adus contribuția. A reușit să pocească frumusețea de lac cu o instalație oribilă, montată deasupra luciului apei, ceva care insultă privirea trecătorului. Un exemplu de cum să nu intervenim în frumusețea pe care ne-o oferă natura.