Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

În București nu trăiesc doar ciori și pescăruși: odată cu Parcul Văcărești, un oraș aglomerat și poluat a învățat să iubească broscuțele, șerpii inofensivi și păsările rare

Părcul Văcărești - 2025

Parcul Natural Văcărești după protejare/ ​​Foto Helmut Ignat

Asociația Parcul Natural Văcărești a început să activeze în anul 2015. Am fost prima organizație neguvernamentală din România care și-a propus conservarea biodiversității urbane. Misiunea de acum 10 ani a fost să înființăm primul parc natural urban — Parcul Natural Văcărești. La momentul acela, locuitorii orașului priveau neîncrezători planul. Nu era clar ce ar însemna existența unei rezervații naturale în București. Mulți credeau că vom fi invadați de vulpi sau de țânțari mutanți. Autoritățile erau chiar suspicioase. Un funcționar ne-a trimis în Delta Dunării să facem parcul natural, nu în București, unde un astfel de loc este imposibil și… inutil de vreme ce există deja o grădină zoologică. Parcul natural de la Vitan era o inovație inimaginabilă la începuturi. Ideea unor peisaje protejate pentru menținerea echilibrului natural și pentru recreere sau educație era nemaipomenită. Așa ceva exista doar în Londra sau Berlin. Bucureștiul era departe de acest scenariu.

Natura e bună și în oraș!

Odată cu parcul natural, sute de mii de oameni din București au început să priceapă că în București nu trăiesc doar ciori și pescăruși, au aflat că broaștele nu dau râie, șerpii din București sunt inofensivi, că nu e bine să-ți abandonezi țestoasa sau papagalul în parcuri și că natura poate exista oriunde, chiar și într-un oraș aglomerat, poluat și haotic. În tot acest timp, cu răbdare și tenacitate, am curățat și deschis trasee de vizitare a naturii, am ghidat zeci de mii de copii pe potecile umbrite cu stuf și sălcii arătându-le păsări, pipăind broscuțe și șopârle, am strâns din natură tone de deșeuri, am plantat unsprezece mii de arbori, am vorbit oamenilor de inovații bazate pe natură: grădini de ploaie, bălți temporare pentru amfibieni, pajiști cu floră sălbatică, refugii pentru polenizatori. Dar, cel mai important, am convins autoritățile că natura este bună și în oraș, iar biodiversitatea urbană trebuie protejată prin lege.

Hotel de insecte în Parcul Tineretului/ ​​Foto Alex Busuioceanu

400 hectare de noi spații verzi accesibile în București?

Exemplul de la Văcărești ne-a inspirat și pentru alte zone ale Capitalei. În 2022, am descoperit Pajiștea Petricani, 6 hectare de natură sălbatică pe malul Lacului Tei, un loc unde diversitatea speciilor și a peisajelor este incredibilă într-un spațiu atât de restrâns. Alături de voluntari, am reușit să strângem deșeurile și să deschidem un traseu de vizitare cu panouri de informare și zone tematice. Este cea mai nouă arie naturală a orașului. Mai sunt în plan încă patru astfel de zone în București: Valea Saulei, Pădurea Băneasa, Lunca Dâmboviței la intrare în Lacul Morii, Stufărișurile de la Dobroești. Aceste arii naturale măsoară peste 400 de hectare de spații verzi, peisaje naturale, zone umede și tot atâtea poteci care pot fi curățate și accesibilizate pentru ca oamenii să se bucure de binefacerile naturii.

Un oraș care crește în natură

Înființarea Parcului Natural Văcărești ne-a dovedit că natura își poate reintra în drepturi în oraș. 10 ani mai târziu, vrem să demonstrăm că orașul poate exista în natură. Ce înseamnă asta? Că natura va fi conservată, iar zonele de biodiversitate vor primi statut de protecție prin lege. Ele vor fi curățate și accesibilizate pentru oameni (nu și pentru cei care le folosesc drept gropi de gunoi), primitoare pentru copii și săli de clasă pentru profesorii de științe ale vieții. Un oraș care crește în natură își valorifică spațiile verzi și le întreține într-un mod sustenabil, astfel încât acestea să fie sănătoase, frumoase și utile pentru reglarea temperaturilor de foc, pentru atenuarea momentelor de vreme extremă, absorbția apelor pluviale și purificarea aerului pe care îl respirăm. Într-un oraș care se dezvoltă în natură, spațiile verzi nu sunt doar zone de gazon steril ci sunt adevărate fabrici de viață care contribuie direct la bunăstarea oamenilor.

Parcul Natural Văcărești înainte de protejare/ ​​Foto Helmut Ignat

APNV → APNB

Orașul din natură se numește Parcul Natural București. Este o necesitate și o inovație, așa cum a fost și Văcăreștiul acum 10 ani. Iar noi, Asociația Parcul Natural Văcărești, ne schimbăm numele pentru a duce mai departe povestea începută acum un deceniu pe malul Dâmboviței, la Vitan.

Asociația Parcul Natural București este echipa care va mobiliza oameni, resurse și instituții pentru ca orașul nostru să trăiască în natură și cu respect față de ea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Serpi inofensivi????? La voi acolo, nu la mine....or fi inofensivi, folositori (toti am vazut documentarele lui Steve Irwin unde ne explica cat sunt de folositori in lupta cu sobolanii) dar sa nu ii vad nici dupa ce mor.....prefer un sobolanut oricand....cu ciuma cu tot....
    • Like 1
  • sensibilitatea nu e pentru proști
    • Like 1
  • Eu nu am avut dispoziția să citesc un articol care, cred eu, elogiază această mare prostie-parcul văcărești, o dovadă crasă a delasarii primăriei capitalei și a celei în care sector este. Au lăsat o zonă, ce s-a vrut a fi parcul morilor de sud, abandonată după oprirea lucrărilor canalului Dunăre-București, o altă ambiție a acum "regretatului " tiran megaloman ceausescu. Nu este normal ca în "buricul târgului" să ai o mlaștină, pompos numită delta, în care să misune și să se înmulțească haotic tot felul de lighioane. Ca să mă refer la un singur aspect: autorule și toți verzii, știți ce înseamnă să ai stoluri de pescăruși aciuite pe blocuri? Nu cred, așa că vă spun eu în puține vorbe - sunt niște păsări degenerate, "urbanizate", cara nu dorm, fie zi fie noapte, care zboară și scot urlete nu triluri, care nu "respectă" ce știam eu-că păsările, cu exceptia puținelor rase de noapte, dorm. Ei bine, specia de pescăruș urban nu doarme și nici nu lasă oamenii să doarmă. Închipuiți-vă ce nopți am, în special vara când, să-mi fie iertat, dupa o zi cu ferestrele închise, din cauza caniculei, abia aștept noaptea să țin ferestrele deschise. Pe lângă zgomotul hominidelor, (spun hominide pentruca sunt urlete, hlizeli primitive, etc), care, de bine de rău, se potolesc la un moment dat, plus celelalte zgomote ale orașului, se suprapune urletul pascarusilor. Iar în zori încep să se înființeze la anumite ferestre, ale unor "iubitori" ca la cantină.
    De asta dezaprob menținerea stării actuale a zonei mentionate în stare de sălbăticie. Dar, evident, nu contează ce cred eu! Se putea urbaniza teritoriul, nu de către fratii negoiță, niște hrapareti "sarlatani dezvoltatori imobiliari", nici de baluță. Dar de cine? Romania nu are decât borfasi în uat-ri.
    • Like 0
    • @ Zugravu Mircea
      Pescărușii sunt "isterici" pentru că așa sunt ei de fel, după cum remarca și Ana Blandiana în "Îți aduci aminte plaja?". Problema pescărușilor ține mai mult de proasta administrare a gropilor de gunoi decât de Parcul Natural Văcărești. Sunt gropi de gunoi unde se dau lupte cumplite între pescăruși și șobolani, pentru supremație asupra resturilor de hrană.
      Eu cred că toate parcurile sunt binevenite. Cu cât mai multe, mai întinse și mai sălbatice, cu atât mai bine. În fond, natura se înstăpânește oriunde este puțină apă și verdeață. Dacă vorbim de București, e suficient să facem o plimbare în Herăstrău, în parcul A. I. Cuza (zis și I.O.R.) sau chiar și în micul parc al Circului, ca să admirăm zone de frumusețe sălbatică a naturii (o mulțime de specii de păsări, batracieni, reptile etc.). Chiar zilele trecute am văzut un șarpe de apă în micul lac de lângă izvorul Eminescu din Grădina Cișmigiu.
      Concepția că fiecare metru pătrat al locurilor publice din orașe trebuie betonat, cred că își are obârșia în faptul că mulți locuitori ai orașelor au aterizat acolo dintr-o zonă rurală, fiind sătui de atâta praf și noroi. Oameni sătui de prea multă natură... de prea mult aer curat.
      Și pentru că ați pomenit de Negoiță, mi-a revenit instantaneu imaginea sinistră a lacului I.O.R., la care cred că și-a adus contribuția. A reușit să pocească frumusețea de lac cu o instalație oribilă, montată deasupra luciului apei, ceva care insultă privirea trecătorului. Un exemplu de cum să nu intervenim în frumusețea pe care ne-o oferă natura.
      • Like 0
    • @ Andrei Tarlea
      Tot ce a făcut acest nemernic de pripasit în capitala sub pulpana hoților psd. este hoție, evazionism fiscal recidivat, specula în domeniul imobiliar, a acaparat, împreună ce frate-su, tot ce se numește construcții de locuințe, în cârdășie și cu interlopii ce controlează sectorul 3, de prost gust, în disprețul locuitorilor. Defriseaza aiurea, lăsând arbori uscați în picioare, săli de sport inutile și neterminate de 5-6 ani, grădinițe ( 69, 120), una lângă alta unde "directoarele" puse de el își permit zilnic să pună pe stații de amplificare " distractii" repetate copiilor fără a se intreba dacă nu deranjează blocurile din jur. A scos iarba din parc, din curtile grădinițelor și școlilor înlocuind-o cu cauciuc puturos, tot o afacere, ca și placarea cu dale. Își trimite zilnic putorile angajate la spații verzi să consume motorină și să facă zgomot cu trimerele alea, o altă pacoste. Pe scurt acest pripasit parvenit fățarnic este unul dintre relele abatute asupra locuitorilor din partea tuturor primarilor psd. Acest ratat analfabet, tot moldovean sic! se crede pe feuda lui.
      • Like 1


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult