Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Reforma pensiilor speciale: impozitare progresivă până la 15%, eliminarea cumulului de pensii speciale, magistrații din CSM nu se mai pot pensiona după un singur mandat - surse

Ciolacu - Ciuca - Senat

Foto: Inquam Photos / George Călin

Impozitarea cu 15% pentru partea de necontributivitate a pensiilor speciale, față de 30% cât cere Comisia Europeană, eliminarea cumulului de pensii speciale, renunțarea la cinci sporuri în cazul pensiilor militarilor sunt câteva dintre amendamentele discutate duminică de PSD, PNL și UDMR pentru proiectul legii pensiilor speciale, aflat în Parlament, potrivit unor surse citate de Hotnews.

La acestea s-au adăugat alte două amendamente: magistrații din CSM nu se mai pot pensiona după un singur mandat, iar pensiile se vor indexa anual cu inflația și nu cu salariul în plată. Totodată, conform surselor Economedia, nicio pensie specială nu va fi mai mare decât veniturile nete din timpul perioadei de activitate.

Amintim că României i s-a cerut de către Comisia Europeană, eliminarea posibilității pensionării anticipate la vârsta de 45 de ani. Senatul trebuie să adopte proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale până miercuri, 29 martie, altfel acesta va trece tacit de prima cameră sesizată.

Profesorul de economie Cristian Păun consideră că o reformă reală ar presupune desființarea pensiilor speciale, nu o impozitare a acestora.

„Impozitarea pensiilor speciale este un tertip tipic dâmbovițean care ne va împinge și mai tare la marginea Uniunii Europene. Probabil banii aceia sunt ca și pierduți”, spune profesorul de economie.

„Nedesființarea pensiilor speciale lor, ci impozitarea lor - nici nu contează cu cât -, înseamnă că privilegiul rămâne în picioare, dar, temporar, ca să scăpăm de gura Uniunii Europene și să le luăm banii, le impozităm și apoi îndulcim într-un an, hai doi, impozitul ăsta și revenim de unde am plecat (...) Desființarea pensiilor speciale e reformă reală. Impozitarea pensiilor speciale este o mimă proastă”, vede Cristian Păun.

La rândul său, profesorul de economie Bogdan Glăvan întreabă retoric, într-o postare pe Facebook, de ce nu au fost tăiate pensiile speciale, pentru economii la buget. „Din patriotism economic; nu putem să tăiem o parte din veniturile celor care, precum generalul Ciucă, cumulează pensie și salariu, după ce au ieșit la pensie la 45-50 de ani; este mai simplu să tăiem puterea de cumpărare a celor 5 milioane de pensionari obișnuiți, care au ieșit la pensie la 65 de ani, ei sunt obișnuiți cu greutățile”, spune Glăvan.

Între timp, generalul Nicolae Ciucă tot repetă că „pensiile militare nu sunt pensii speciale." „Problema este că pensiile astea de aur sunt nesimțite, că nu mai au egal în lume la nesimțire, nici prin America, nici prin Anglia, nici nicăieri. Problema este că sunt pensii feudale. Problema este că un feudal muncește până la 45 de ani, după care ia pensie + salariu, căci se reangajează imediat, doar nu stă acasă să vadă desene animate, în vreme ce un iobag muncește până la 65 de ani. Problema este că pensiile de aur reprezintă 100% sau 80% din (aproximativ) ultimul salariu, în vreme ce pensia de iobag reprezintă 45% din salariul mediu câștigat de-a lungul întregii cariere”, a comentat profesorul Bogdan Glăvan.

Întrebat duminică seara la Prima News câţi pensionari speciali are România, ministrul Muncii, Marius Budăi, a răspuns că totalul este de aproximativ 200.000. „Sunt 190.000 în apărare şi ordine publică şi 10.000 în cele două legi de magistratură, navigatorii, MAE, Curtea de Conturi şi funcţionari publici parlamentari”, a spus ministrul Muncii.

Pe de altă parte, amintim că un proiect avansat de Ministerul Apărării Naționale, dar care ulterior a fost retras, prevedea că nu doar polițiștii, militarii, jandarmii, personalul SRI etc să aibă pensii speciale, ci și o categorie nouă - personalul civil din armată, poliție, servicii secrete, care urma să beneficieze de privilegii prin reducerea stagiului de cotizare. Ulterior, MApN a anunțat că a decis retragerea proiectului de lege „ca urmare a observațiilor primite” în decursul a trei zile de dezbatere în procedura de transparență decizională. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ove check icon
    Pensiile speciale nu trebuie eliminate pentru ca ne cer europenii asta,nici pentru banii din pnrr.Ele trebuie eliminate pentru ca reprezinta un privilegiu total nemeritat care in timp s-a transformat intr-un abuz strigator la cer.Nu ar fi trebuit introduse niciodata si faptul ca am fost de acord cu asta si am acceptat situatia este o mare rusine pentru noi,ca popor.Din pacate ne cam caracterizeaza.
    • Like 0
  • Felicitări pentru articol. Desființate ar fi ideal. Dacă nu vor, măcar impozitate 30%.
    • Like 0
  • Franța este paralizată de greve, manifestații la care participă și elevi?, studenți?, violențe împotriva unei legi absolut necesară de pensionare la 64 de ani în loc de 62.La români anumite categorii, epuizate!, angoasate! se pot pensiona la 45 - 50 de ani și cu o pensie nerușinată în raport cu majoritatea pensiilor „oamenilor de rând”. Ce face pașnicul român? Înghite, vorba humorului românesc, gălușca. Cine sunt aceste „elite” care se bucură de aceste privilegii? „Marii„ juriști de la Curtea Constituțională, CSM, procurori și judecători care nu au putut, „epuizați ”fiind să judece în mulți ani dosare unde inculpații primiseră ani grei de pușcărie în primă instanță, ofițeri care ani de zile au păzit soldații care culegeau porumbul din câmpiile patriei, politicieni de doi bani, primari care se sacrifică pentru binele poporului. Problema este nu numai financiară dar este de o imoralitate flagrantă.
    • Like 2
  • Orice lege s-ar da în privinţa pensiilor speciale, oricât de bună ar fi aceasta, va trebui să treacă prin parlament şi prin CCR. Iar de-acolo va ieşi... ca dintr-o bătaie într-un sac plin cu mâţe furioase. Chiar nu vă daţi seama că legea asta va trebui votată şi validată de cei care beneficiază de astfel de pensii?

    Dacă se va întâmpla ceva, probabil că se va umbla la pensiile militarilor, că ăştia tac şi-nghit. În rest, totul va fi o moscoleală în stil Caragiale: „noi am vrut, dar nu s-a putut”.
    • Like 1
  • Nume check icon
    Stiati ca unii romani "speciali" au mai multe pensii speciale? Recunosc ca astazi am auzit pentru prima data si credeam ca nu mai mai pot minuna de cat de jos este clasa politica din Romania. Se pare ca m-am inselat...se poate mult mai jos
    • Like 5
    • @ Nume
      Augustin Zegrean are trei surse „speciale” de venit: pensia de handicap, pensia de magistrat şi indemnizaţia de parlamentar (sursa: https://is.gd/wgGMsp). Mă întreb (şi nu retoric) dacă mai există în lume vreo ţară cât de cât civilizată care să acorde cetăţenilor săi mai mult de o pensie.
      • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult