Foto Credit: Sergei Guneyev / AP / Profimedia
Transnistria, regiunea separatistă loială Rusiei, pare să își piardă treptat relevanța în strategia electorală și politică a Kremlinului. Alegerile din 15-17 martie au demonstrat faptul că Vladimir Putin nu este votat de atât de mulți transnistreni, comparativ cu scrutinul precedent, din 2018, cu toate că datele care nu pot fi confirmate ne arată un sprijin de 97% dintre voturi pentru actualul președinte. Deși istoric Tiraspolul a fost privit ca un bastion al influenței ruse și un bazin de votanți destul de consistent pentru alegerile din Rusia, dar și pentru a influența alegerile din Republica Moldova, iată că schimbările demografice și politice recente arată o realitate diferită. Dacă Federația Rusă va considera că Transnistria nu mai prezintă un interes strategic sau electoral semnificativ, este posibil ca atenția și resursele alocate acestei regiuni să scadă din ce în ce mai mult, iar o reducere a influenței ruse în Transnistria ar putea deschide calea pentru intensificarea dialogului între Tiraspol și Chișinău, dar și pentru o eventuală reîntregire.
Declarația pretinsului Congres extraordinar de la Tiraspol, care sugerează o populație etnică rusă semnificativă în regiune, pare să fie departe de realitate. Cifrele oficiale indică faptul că, deși au fost anunțați 220 de mii de etnici ruși, numărul real este mult mai mic, majoritatea populației fiind de fapt formată din ucraineni și moldoveni. Mulți dintre aceștia au ales să se mute la Chișinău, beneficiind de avantajele cetățeniei moldovenești (cum ar fi salariul mai mare sau serviciile medicale superioare), sau să emigreze în căutarea unor oportunități de muncă în țările europene sau Rusia.
Scade numărul votanților care l-ar fi putut alege pe Putin
Reflectând această schimbare, participarea la alegerile prezidențiale ruse din Transnistria a scăzut dramatic. În timp ce, în 2018, aproape 74.000 de locuitori cu cetățenie rusă din Transnistria au votat, numărul acestora a scăzut la 46.179 la alegerile din 17 martie, de anul acesta. Această scădere sugerează nu doar o diminuare a populației cu drept de vot, dar și un aparent dezinteres pentru politica Kremlinului în rândul celor rămași în regiunea separatistă.
Există mai multe explicații posibile pentru această tendință. Pe de o parte, migrația economică și beneficiile oferite de cetățenia moldovenească (de multe ori transnistrenii beneficiind și de cetățenia română) pot fi factori cheie în reducerea numărului de etnici ruși prezenți în regiune. Pe de altă parte, există și posibilitatea unei schimbări de atitudine față de politica lui Vladimir Putin, în special în contextul războiului din Ucraina. Această ipoteză este susținută și de faptul că Transnistria își pierde din importanță pentru Rusia. Regiunea nu a fost pomenită în discursul lui Putin la Adunarea Federală, nu este recunoscută de Moscova și nici nu dorește să participe în războiul împotriva Ucrainei. Mai mult, nici pensiile mari plătite altădată locuitorilor regiunii transnistrene nu mai sunt atât de semnificative în ultimii ani.
Indiferent de motivele specifice, este clar că Transnistria devine tot mai irelevantă pentru strategia electorală a lui Putin.
Au subminat decizia autorităților de la Chișinău, dar totuși s-au temperat
În timp ce Republica Moldova a permis deschiderea unei singure secții de votare, doar la Ambasada Rusiei din Chişinău, așa-numitele autorități transnistrene au deschis ilegal șase secții de vot la Tiraspol, Bender, Râbnița și Grigoriopol. Aceasta în timp ce ministrul Afacerilor Externe din Republica Moldova, Mihai Popșoi, a condamnat acțiunile electorale legate de alegerile prezidențiale din Federația Rusă, desfășurate în teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei și anexate ilegal de către Federația Rusă.
Autoritățile de la Chișinău au condamnat în repetate rânduri prezența militară rusă în Transnistria și deschiderea ilegală de secții de vot pe teritoriul său. Reducerea numărului de secții de vot din Transnistria pentru alegerile prezidențiale ruse, de la 27, câte au erau la scrutinul din 2018, la șase, ar putea fi o reacție la presiunile diplomatice exercitate de Chișinău, dar și de partenerii internaționali. Totuși, chiar și deschiderea celor șase secții de votare trebuie pedepsită de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova. Această încălcare nu trebuie lăsată fără un răspuns, Tiraspolul trebuie să știe că, de acum încolo, există urmări față de aceste abuzuri la adresa suveranității țării.
Aceeași prezență la parlamentarele din Republica Moldova și prezidențialele din Rusia
Analizând participarea la vot în Transnistria pentru două evenimente electorale semnificative - alegerile prezidențiale ruse de anul acesta și alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2021 - observăm un fenomen interesant. În primul caz, numărul votanților din Transnistria a scăzut la 46.179. După cum spuneam, această scădere poate fi interpretată ca o nemulțumire față de politica lui Vladimir Putin ori față de războiul din Ucraina. Poate indica și o scădere demografică sau o apatie politică în creștere în rândul populației ruse cu drept de vot.
Pe de altă parte, la alegerile parlamentare din Republica Moldova, desfășurate în iulie 2021, aproape 29 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene au votat la secțiile deschise pe malul drept al Nistrului. Acest număr relativ mare de votanți sugerează un interes crescut pentru procesele politice moldovenești și poate fi văzut ca un semn al dorinței unor locuitori de a menține sau de a reînnoi legăturile cu autoritățile constituționale, dar și drept un argument privind implicarea transnistrenilor interesați. Tot aici este important de punctat și vigilența pe care trebuie să o adopte autoritățile centrale pentru alegerile prezidențiale și pentru referendumul privind aderarea la UE din toamnă, pentru a se asigura că votul este unul democratic și nu este influențat sau manipulat.
Despre drona „desenată” de transnistreni
De asemenea, în ziua alegerilor ruse, într-una dintre unitățile militare de la Tiraspol, a izbucnit un incendiu în urma unei explozii. Așa-zisele autorități au afirmat că explozia a fost cauzată de un atac al unei drone kamikaze, zborul său venind din direcția Podului Klevernîi, indicând spre Ucraina. Cu toate acestea, imaginile video au arătat explozia unui elicopter vechi și au sugerat că nu a fost implicată o dronă ucraineană. Pare a fi mai degrabă o înscenare a transnistrenilor, parte a unei operațiuni sub steag fals. Scopul acesteia ar fi să creeze panică în Republica Moldova, dar și pe scena internațională. Responsabilitatea acestor acțiuni se încearcă să fie atribuită Ucrainei, astfel încât Tiraspolul să fie prezentat în rolul de victimă, în special în contextul alegerilor prezidențiale din Rusia.
Amintesc că speculații cu privire la posibilul rol pe care Transnistria l-ar putea adopta în timpul invaziei rusești în Ucraina au fost făcute încă de la începutul războiului. De exemplu, au existat explozii asupra clădirii pretinsului Minister al Securității, asupra antenei radio din Grigoriopol, dar și asupra aeroportului din Tiraspol. De fiecare dată, s-a arătat cu degetul spre Ucraina, fiind vorba, de fapt, despre alte operațiuni sub steag fals.
Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Oare care e populatia reala a Transnistriei? Pe internet vad estimari de 2-300.000 de locuitori, ceea ce ar implica 150-200.000 de persoane cu drept de vot.