Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

#Responsabilitate. Medicii ne dau sfaturi: cum recunoaștem depresia, cum păstrăm relațiile la distanță în vreme de pandemie, rețete pentru o viață echilibrată în condiții de criză

Ne așteaptă cel puțin încă 10 zile de restricții. O nouă realitate a devenit parte din viețile noastre. La început, interdicția de a ne vedea cu alți indivizi- prieteni și chiar cu membrii familiei- s-a numit izolare socială. Termenul corect, au atras atenția mai multe voci, ar putea fi acela de izolare sau distanțare fizică.

Autoritățile au anunțat că starea de urgență va fi înlocuită cu starea de alertă. Vom fi nevoiți să purtăm mască de protecție pe față în locurile publice, dar și la serviciu. Elevii- indiferent de vârstă- vor continua să facă școala de acasă, iar companiile îi vor încuraja pe salariați să muncească de la domiciliu, mai ales în domeniile în care acest mod de lucru este posibil. 

Cu cât perioada restricțiilor va fi mai lungă, cu atât aceasta va fi mai greu de suportat de cetățeni. Suntem încă departe de acea stare de normalitate pe care ne-o dorim cei mai mulți, cu vacanțe, cine la restaurant, întâlniri cu prietenii în oraș.

Cifrele arată că în cele mai multe state ale lumii afectate de pandemie, cetățenii s-au adaptat la noua situație. Pe de altă parte, companiile și instituțiile au încercat să facă această trecere cât mai ușoară. Muzeele au pus pe website-uri tururi virtuale ale expozițiilor, bibliotecile au lăsat cărțile digitale la liber, artiștii au concertat direct pe internet. Agricultorii și-au livrat legumele acasă la cumpărător, restaurantele au înlocuit servitul la mese cu servitul prin curier, la comandă.

Cu toate acestea, statul între câțiva pereți cu membrii familiei nu este deloc ușor, mai ales atunci pentru cei care au petrecut această perioadă în apartamentele de la bloc.

Cum facem să nu pierdem lupta cu greutatea corporală dar să ne exersăm în continuare talentul culinar? Ne ajută meditația să ne păstrăm echilibrul? Există exerciții magice care ne fac să ne simțim mai bine? Cum facem diferența între episoadele de anxietate și pericolul instalării depresiei? Cât de important este să ne facem un program variat, care să ne umple timpul ,dar care să ne ofere o rutină bună?

Căutăm să găsim o parte dintre răspunsurile la întrebările care ne frământă atunci de când am transformat livingul în birou cu Daniela Sichitiu, medic primar Psihiatrie, într-un dialog cu #responsabilitate, susținut de Rețeaua de Sănătate Regina Maria. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro