Testele genetice au devenit deopotrivă o modalitate de a preveni, dar și de a trata diverse afecțiuni. Atât în cazul copiilor, cât și al adulților. Dr. Andreea Cătană, medic primar în genetică medicală, vorbește într-un interviu pentru Republica despre importanța testării genetice prenatale, dar și despre posibilitățile de investigare a predispozițiilor genetice la adulți pentru boli precum diabet, Alzheimer sau bolile cardiovasculare, care creează premisele pentru ajustarea stilului de viață astfel încât genele să se exprime cât mai târziu. Pentru că atunci când știi că ai un risc, iar acest lucru este confirmat de un test, devii mai precaut. Sau cel puțin așa ar trebui.

Specializările stricte din medicină ne împiedică, de multe ori, să înțelegem de ce o persoană diagnosticată cu o boală autoimună este trimisă la stomatolog, de ce o problemă dermatologică își poate găsi cauza în tubul digestiv sau de ce durerile de spate ori cele de cap pot fi provocate, de fapt, de o ocluzie dentară anormală. Dacă ne-am uita, însă, mai atent la anatomia corpului uman și am cunoaște mai bine felul în care sistemele și organele comunică, am înțelege ceea ce medicii numesc fenomenul impactului la distanță și am putea face astfel pași mai fermi către prevenție.

Implementarea sistemului Parol începe printr-un program pilot, în clinici din trei orașe majore: București, Cluj Napoca și Timișoara. Această colaborare marchează încă un pas în digitalizarea și optimizarea serviciilor de sănătate în cadrul rețelei. (Fady Chreih, CEO Regina Maria)

„Placa duce la o agresiune termică asupra firului de păr și trebuie să utilizăm anumite seruri înaintea folosirii ei pentru a-l proteja de arsura termică. Totodată, placa trebuie să fie una adecvată, cu ceramică, cu ioni, și să nu ardă foarte mult părul. Foehnul, la fel, ar trebui folosit cât mai puțin, mai mult ar trebui să mergem pe uscare naturală, să ținem părul într-un prosop și să evităm uscarea frecventă. Foarte important este să nu pieptănăm părul când este ud, pentru că se rupe foarte tare și trebuie să avem grijă să folosim un pieptăn cu dinții mai rari”, spune dr. Monica Popescu Ilioniu.

Un obicei banal a însemnat, pentru Elena, deschiderea unui nou capitol al vieții. Tot ce a urmat a așezat-o în fața unei experiențe neașteptate.

„De ce nu ați venit mai devreme la spital?” | „Când au apărut primele semne că ceva nu este în regulă?” | „Ce v-a determinat să cereți ajutor?”

Când Bogdan Comănescu s-a dus la un consult la medic la cinci dimineața, panicat, nu știa că dacă ar fi întârziat chiar și câteva ore, i-ar fi putut fi fatal.

Există familii care așteaptă astfel de momente chiar și un deceniu. Știința și cercetarea au făcut mulți pași înainte, dar pentru reușită, e nevoie ca toți să lucreze împreună.

Sunt optimist și cred cu tărie că România se schimbă în bine în fiecare zi, cu fiecare om sau afacere care contribuie la asta. Mai încet, uneori nesigur, dar întotdeauna cu energie și multă dorință de mai bine. Sunt convins că știți în jurul vostru oameni care au un impact pozitiv în viața comunității voastre.

În lume, o persoană din două dezvoltă în timpul vieții o afecțiune care îi afectează articulațiile. În multe cazuri, cartilajul articular al unei încheieturi se distruge treptat, iar degradarea acestuia are efecte directe asupra calității vieții pacientului. Apar dureri insuportabile și bolnavul ajunge în incapacitatea de a se mișca sau se deplasează numai ajutat.