Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Rezultate Bacalaureat 2024: Clujul pe primul loc cu 88,9% rata de promovare, Ilfov la coadă, cu 61,3%. 39 de candidați au reușit să obțină nota 10 la toate probele susținute

bacalaureat 2022

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Rezultate bacalaureat 2024. Peste 76% dintre absolvenții de liceu care au susţinut examenul de bacalaureat au promovat, fiind cea mai mare rată de promovare din ultimii 10 ani, reiese din datele publicate de Ministerul Educației.

În topul județelor cu cea mai mare rată de promovare, Clujul ocupă prima poziție cu un procent de 88,9%, urmat de Galați cu 88,5%, și Brăila cu 87,5%. Brașovul și Bucureștiul au rate similare, de 87,4% și respectiv 87,3%. Bacăul înregistrează o rată de promovare de 87%, în timp ce Sibiul se află la 85,9%.

În contrast, județele cu cele mai mici rate de promovare la examenul de bacalaureat 2024 sunt Ilfov, cu doar 61,3%, Harghita cu 63,5%, urmate de Giurgiu cu 67%, Teleorman cu 69,3%, și Mehedinți cu 68,6%.

Rezultatele, înainte de contestații, arată că 39 de candidați au reușit să obțină nota 10 la toate probele susținute, mai puțin cu 15 față de sesiunea de vară din anul precedent, potrivit Hornews.ro.

Numărul notelor de 10 pe probe/discipline de examen:

• Limba şi literatura română: 408;

• Limba şi literatura maternă: 21;

• Proba obligatorie a profilului: 3.279 (Matematică -2.424 / Istorie - 855);

• Proba la alegere a profilului şi a specializării: 4.866 (cele mai multe note de 10 au fost obţinute la disciplina Logică şi argumentare: 1.234).

Contestaţiile pot fi depuse marţi, în intervalul orar 12:00 - 18:00, inclusiv prin mijloace electronice.

Rezultatele au fost afişate atât online, cât şi în centrele de examen, cu anonimizarea numelui şi a prenumelui candidaţilor, în concordanţă cu prevederile art. 5 şi ale art. 6 din Regulamentul UE 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor - GDPR).

Rezultatele finale (după soluţionarea contestaţiilor) vor fi comunicate în data de 12 iulie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Și ce garanție avem că nota reflectă și gradul de învățare și nu doar gradul de dresaj? Ce garanție avem că informațiile nu se vor șterge după 5 sau 10 ani? Bănuiesc că a învăța să comentezi un text ar fi pentru toată viața și pentru orice text. Sau școala e un fel de gumă de mestecat intelectuală? Nu contează ce înveți, important e să mesteci ca să-ți dezvolți fălcile.
    La noi este o gumă de mestecat pentru cerier. Din păcate.
    • Like 0


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult