Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Ceva incredibil s-a întâmplat cu românii în aceste luni grele, iar asta ne dă speranțe pentru renașterea acestei țări

Românii s-au dovedit solidari în perioada pandemiei de coronavirus și au sprijinit atât sistemul medical, cât și alte cauze umanitare care aveau nevoie de susținere imediată. Un studiu realizat online de Banca Comercială Română a scos la iveală că 49% dintre respondenți au făcut donații în timpul crizei sanitare, suma medie donată ridicându-se la 258 de lei. Cei‌ ‌mai‌ ‌mulți‌ ‌(48%)‌ ‌au‌ ‌donat‌ ‌sume‌ ‌mai‌ ‌mici‌ ‌de‌ ‌100‌ ‌lei,‌ ‌18%‌ ‌au‌ ‌donat‌ ‌între‌ ‌101‌ ‌și‌ ‌200‌ ‌lei,‌ ‌20%‌ ‌au‌ ‌donat‌ ‌sume‌ ‌cuprinse‌ ‌între‌ ‌201‌ ‌și‌ ‌500‌ ‌lei‌, în timp ce ‌10%‌ ‌dintre‌ ‌respondenți‌ ‌au‌ ‌donat‌ ‌mai‌ ‌mult‌ ‌de‌ ‌500‌ ‌lei‌.

Totodată, numărul donatorilor a crescut semnificativ, iar fiecare dintre aceștia a donat, în medie, de 3 ori, potrivit studiului. Sondajul, care a fost realizat pentru platforma de fundraising Bursa Binelui, dezvoltată de BCR în parteneriat cu EuPlătesc.ro, a relevat că majoritatea oamenilor (58%) au conștientizat că și o sumă mică de bani poate face diferența. „Donațiile acestea ne-au dat sentimentul că, deși stăteam acasă, într-o perioadă de incertitudine, puteam contribui la binele general. Era ceva simplu: dura 2 minute să faci o donație și deveneai și tu parte din soluție. Oamenii sunt deschiși înspre a face ceva bun, însă în momentul în care ești în vria vieții nu mai ai timp să te gândești la lucrurile astea. Faptul că a existat o problemă care ne afecta pe toți a schimbat lucrurile”, explică Nicoleta Deliu, Head of Communications and CSR la BCR, într-un interviu pentru Republica.ro. 

Tot în timpul pandemiei, subliniază ea, românii au căpătat mai multă încredere în instrumentele online de plată, ceea ce a dus la o creștere a numărului de donații către ONG-uri, prin Bursa Binelului.

Mai jos, interviul pe larg:

„Dura 2 minute să faci o donație și deveneai și tu parte din soluție”

În ultimele luni, implicarea oamenilor în cauze umanitare a crescut. Aproape jumătate dintre cei care au răspuns la un sondaj BCR au declarat că au donat în timpul pandemiei de coronavirus. Care credeți că este explicația?

Din ceea ce reiese din studiu, oamenii și-au dat seama că fiecare ajutor contează. Cred că a fost o comunicare foarte puternică, pe grupuri, pe social media, și aceștia au realizat că, dacă fiecare contribuie câte puțin, se poate face ceva. Dacă vreți să adaug și o părere personală, mi s-a părut că toată comunicarea făcută de ONG-uri, tot efortul organizațiilor neguvernamentale, felul în care a fost pus accentul pe comunități - hai să ajutăm spitalul din Galați, din Suceava, din Bârlad, toate comunitățile care s-au creat în jurul spitalului din oraș au trezit mândria locală, sentimentul de apartenență și sentimentul că poți contribui cu ceva. Donațiile acestea ne-au dat sentimentul că, deși stăteam acasă, într-o perioadă de incertitudine, puteam contribui la binele general. Era ceva simplu: dura 2 minute să faci o donație și deveneai și tu parte din soluție. Oamenii sunt deschiși înspre a face ceva bun, însă în momentul în care ești în vria vieții nu mai ai timp să te gândești la lucrurile astea. Faptul că a existat o problemă care ne afecta pe toți a schimbat lucrurile.

Din datele pe care le aveți, care sunt cauzele care i-au impresionat cel mai mult pe donatori? Au existat nevoi atât din partea spitalelor, cât și din partea categoriilor vulnerabile care au resimțit mult mai tare întreaga criză.

Din studiu, este clar că aproape jumătate dintre donatori au direcționat banii către spitale și către centre medicale. Din cealaltă jumătate, mai mult de o treime au donat către organizații care ajutau tot sistemul medical în această perioadă. Dar am văzut că încă o treime au donat către organizațiile care aveau grijă de copii, de copiii săraci, fără acces la resurse, pentru că multe dintre organizațiile mari din România care au fost vizibile se ocupă de copii. Cealaltă treime sunt cumva donatorii clasici, care donează de mai mult timp, care au înțeles în perioada asta că sunt multe domenii care au nevoie de ajutor. Avem nevoie de ajutor pentru sistemul medical, dar mai sunt și alte cauze  - de la centrele pentru copii cu autism, până la adăposturile de căței de la marginile orașelor. Iar aceste organizații au continuat să primească donații.

A crescut volumul plăților online

Pentru că ați amintit despre donatorii vechi, donatorii cu experiență. Există, potrivit studiului, donatori care acum s-au implicat pentru prima dată. Aveți o estimare a numărului lor?

Din ce am văzut, și din donațiile pe Bursa Binelui, și din discuțiile cu mediul ONG, cu care lucrez de mulți ani, cu siguranță că au fost oameni care au donat acum pentru prima dată. În luna ianuarie sau în luna decembrie a anului trecut nu puteam să spunem că jumătate dintre români au donat, nici măcar o dată în viața lor. Dintre cei chestionați avem un procent de 12-15% donatori vechi, iar restul de până la 50% care au declarat că au donat sunt donatori noi. Mai este un lucru care cred că a influențat. În perioada aceasta a crescut foarte mult utilizarea plăților online. De ce e important lucrul acesta? Noi am lansat Bursa Binelui acum 7 ani. Problema noastră cea mai mare nu a fost niciodată că oamenii nu și-ar dori să susțină cauzele. Problema cea mai mare a fost cumva încrederea în sistemele de plată. Ne-a luat foarte mult să îi convingem pe oameni că este sigur să facă o plată cu cardul online. Noi aveam tot felul de competiții și ONG-urile se chinuiau să găsească o persoană care să își pună cardul online, adunau banii cash și apoi îi depuneau la persoana respectivă pe card. A fost foarte greu ca oamenii să își pună cardurile online. Nici măcar în ianuarie sau în decembrie anul trecut nu pot să spun că aveam în România niște cifre fabuloase de utilizare a cardului online. Perioada asta a schimbat lucrurile, volumul tranzacțiilor online a crescut. Și dacă ai încredere să îți cumperi un tricou și să îl plătești cu cardul online, ai încredere să faci și o donație.

Cum a evoluat în ultimii ani ideea de caritate în România?

Mi se pare că în ultimii 2-3 ani încep din ce în ce mai mult oameni foarte buni să se implice în sectorul ONG. Problema foarte mare cu mediul ONG din România, mă refer la mediul ONG care chiar muncește și chiar face bine, este că s-a luptat foarte mult timp cu lipsa de bani pentru a plăti oamenii buni. Mulți donatori spun: Eu îți dau bani, dar vreau să ajungă toți la proiect, la beneficiar. Dacă, ajung toți banii la beneficiar, cine îi duce la beneficiar? Eu am avut tot timpul altă strategie, am crezut mereu că trebuie să rezolvăm problema legată de resursa umană, pentru că, altfel, degeaba pui la dispoziție orice. Ce încep să văd în ultimul timp este că și ONG-urile, și companiile, și donatorii au început să înțeleagă că e nevoie să investești în resursa umană. Cred că nivelul de încredere în ONG-uri a crescut, dar cred că mai avem mult de lucru și trebuie să înțelegem că trebuie să plătim și resursa umană din ONG la adevărata ei valoare, dacă vrem rezultate pe măsură.

Conform studiului realizat pentru Bursa Binelui, suma medie per donație în timpul pandemiei a fost de 258 de lei. Este acesta un maximum istoric, greu de atins din nou, sau ne putem aștepta ca valoarea donațiilor să continue să crească?

Sincer, mie mi se pare imensă această sumă. Pentru că totuși, în România, nu ai un nivel de venituri atât de ridicat, pe scară atât de largă, care să îți permită să faci donații foarte mari. Suma reprezintă circa 8% din salariul mediu în România. Cred că reprezintă mai curând o limită superioară a donației, mie mi s-ar părea fabulos să ne menținem aici. A fost o donație maximă, dacă ne uităm la sumele de dinainte, vedem că mai puțini ar fi făcut o donație de genul acesta.

„Primul lucru care contează e să simți că ai făcut cu adevărat o faptă bună”

Ce cântărește cel mai mult în decizia de a dona, în afară de cauză? Credibilitatea platformei prin care se donează, credibilitatea instrumentelor de plată?

Primul lucru care contează atunci când faci o donație este ca gestul respectiv să te facă să simți că ai făcut cu adevărat o faptă bună. Dacă acea cauză reușește să te facă să te simți ca un mic erou, reușește să te facă donezi. Evident că, după aceea, contează și instrumentul prin care faci donația. Acesta trebuie să fie simplu. De aceea merg foarte bine și donațiile prin sms, îți ia 15 secunde să faci o faptă bună.

Un alt fapt care contează foarte mult este credibilitatea, așa cum aminteam mai devreme, oamenii s-au urnit destul de greu să doneze online. Contează credibilitatea și contează foarte mult să fie ușor. Pe platforma Bursa Binelui este destul de simplu de donat, dar noi am vrut să avem și elementele de credibilitate în spate. Nu donează nimeni pentru un ONG per se, așa că i-am rugat pe toți să-și facă proiecte.  Oamenii trebuie să simtă că sunt parte din ceva realizabil, pentru că altfel banii se duc, pur și simplu, într-o găleată și nu știi pentru ce sunt folosiți.

Oamenii intră pe platforma Bursa Binelui, aleg proiectul, după care sunt direcționați către platforma EuPlătesc.ro, pentru că donațiile la noi sunt la fel ca orice plată online. Ca să fie totul foarte sigur, ai nevoie de un procesator de plăți în spate. Se introduc datele cardului, urmează apoi procedura de autorizare, după care primești mailul care te anunță că ai făcut plata respectivă. Iar cei de la EuPlatesc.ro mai fac și ei o verificare în spate, aceasta face parte din jobul procesatorului.

Oamenii care fac minuni în comunitățile mici

Dintre proiectele pe care le-ați susținut pe Bursa Binelui, care vi s-a părut cel mai impresionat?

Cu Bursa Binelui, noi am încercat să atragem ONG-uri mici și medii, pentru că ONG-urilor mari le-a fost mai ușor să-și creeze propriile canale de donații, să-și facă parteneriate. Bursa Binelui a fost făcută exact pentru ONG-urile mici și medii care nu au neapărat atâta putere.

Pe mine m-au impresionat câteva ONG-uri, care erau foarte mici din simplul motiv că natura activității lor e limitată la o anumită comunitate. Dar, din punct de vedere al energiei și implicării, sunt fabuloase. Cred că am să țin minte toată viața Centrul Hercules. Centrul Hercules se ocupă de copiii cu posibilități reduse din Costești, județul Argeș. Pe Petruța (n.r. Petruța Stănescu, directoarea executivă a Asociației Hercules), care este asistentă medicală, o să o țin minte toată viața. O asistentă medicală din Costești a reușit să aibă grijă de copii și să-și atragă parteneri mari - avea ca partener BCR, avea ca partener Vodafone, avea ca partener P&G, aproape toate companiile mari erau partenere ale Centrului Hercules din Costești. O țin minte pe Petruța deoarece avea o energie extraordinară. Acum 7 ani, când am lansat Bursa Binelui, organizam un campionat de bine, în care dădeam premiu ONG-urilor care strângeau cei mai mulți bani de la cei mai mulți oameni. Și când a câștigat Petruța, într-o competiție în care au fost și niște ONG-uri mari, naționale, a fost foarte neașteptat. 

În următorul an, a câștigat un ONG micuț din Târgu Neamț, care oferă suport persoanelor cu dizabilități.

Apoi a mai fost un centru dedicat copiilor cu sindromul Down din Cluj. Prin Bursa Binelui, am cunoscut foarte mulți oameni care ajutau comunități micuțe și care făceau minuni. 

Dacă vreți să faceți o faptă bună repede și în siguranță, intrați pe bursabinelui.ro și donați către un ONG. Banii o să ajungă integral în contul organizației.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cu o păsărica nu se face primăvara...
    • Like 0
  • dar la posta romana tot nu poti plati cu cardul ( desi la taraba lui baba floarea se poate) - parca in 2016, toamna, trebuia sa devina obligatoriu, si aici pe site, cineva mi-a replicat :"vedea-o-asi"!
    • Like 1
  • BRene check icon
    Nu donatiile vor salva tara asta. Te uiti in directia gresita.
    • Like 3
  • Liberty check icon
    in 30 XII 1989 am donat $20 milioane dolari americani Fondului Libertatea, Romania...
    nici pina astazi atat eu cat si cei pe care i-am reprezentat nu am primit macar un "multumesc" oficial...
    in 11 ianuarie 1990 am intrat in tara pe la vama Giurgiu cu 14 TIR-uri cu remorca plime cu ajutoare, computere si 10 cabinete dentare etc unde, am fost opriti de ofiterii romani si ne-au confiscat totul, ne-au somat sa ne intoarcem cu camioanele goale inapoi!...
    nici pina astazi nu am primit nimic, scuze, ceva...

    de peste 30 de ani urmaresc zilnic mass media si presa, internetul etc unde nu vad decat articole si posturi platite de la putere in tara...

    nu va mai mirati ca traiti in mizerie... cine FURA nu mai are parte de nimic, nici macar de libertati...

    • Like 0
  • Din păcate, românii nu sunt la fel de solidari și în a se proteja reciproc de virus. Sau poate au rămas setați pe donații și-și donează virusul reciproc. E la fel de ușor și nu costă bani. Cel puțin nu inițial.
    • Like 4
  • De ce articolul ăsta care face reclamă pe față BCR nu are „advertorial” în titlu? Ca să mă convingă să mă feresc de bursa asta a lor? Nu era nevoie, folosesc alt căi pt donații oricum (inclusiv deplasarea fizică, așa cum e ea de periculoasă acum).
    • Like 4


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult

Oradea centru

„Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan. (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)

Citește mai mult