Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

România petrece pe Titanic | Inflația scade, minus pe linie la producție, consumul nu dă înapoi

oameni in Bucuresti - piata

Foto: MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia

Rata anuală a inflației a înregistrat un ușor recul, potrivit ultimului comunicat al Institutului Național de Statistică, dinamica prețurilor și tarifelor luate în calcul situându-se la 4.62%, față de luna precedentă când aceasta a fost de 5.10%. Vești proaste vin însă dinspre producția industrială care, potrivit comunicatului de astăzi frânează semnificativ. La fel stau lucrurile și în ce privește soldul balanței de plăți a contului curent, care continuă să se deterioreze.

Nicio rază de soare nu se ițește la orizont în ce privește evoluția PIB în 2024, creșterea economică fiind cu mult sub premisa pe care s-a construit bugetul. Producția industrială a scăzut în august în toate cele 3 sectoare, industria prelucrătoare, producția și furnizarea de energie electrică, respectiv cea extractivă. 

Tabloul pe primele 8 luni din acest an dă cu minus la toate capitolele comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut. Dacă luăm în considerare efectele secetei, este aproape sigur că și agricultura se va aduna cu minus la creșterea economică din acest an. Contracționistă este și evoluția contului curent al balanței de plăți. Aceasta a consemnat un deficit de 17 858 milioane euro, comparativ cu 13 830 milioane euro în perioada ianuarie-august 2023. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2 634 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 863 milioane euro. Creșterea deficitului este dramatică, cu 30 de procente. Ar fi o minune ca economia să nu încheie anul pe minus în acest an.

Ce este pe plus, și încă consistent, sunt câștigurile salariale din economie cu o creștere medie reală, deci peste inflație, de 13,3%, iar presiunile de creștere a costului cu forța de muncă cu ritmuri înalte continuă și afectează atât procesul de dezinflație, cât și competitivitatea exporturilor românești. Cererea internă nu dă semne de potolire, la stimulul puternic dat de creșterea salariilor sus-menționate adăugându-se cea a pensiilor în luna septembrie, dar și o dinamică susținută a creditării, care atinge un maxim istoric în ce privește împrumuturile de consum.

Nu trebuie să ai cunoștințe aprofundate de economie pentru a înțelege că este o discrepanță accentuată între toți indicatorii ce indică o scădere generalizată a ofertei interne de bunuri și servicii și dinamica cererii. Imaginea uneori invocată a unui tablou ce înfățișează o petrecere pe Titanic în timp ce se accelerează spre iceberg, se conturează în realitate. 

Scenă din filmul Titanic

În mod evident, cumulul de vești proaste în ce privește evoluția macroeconomică a României a fost ignorat pe fond electoral întrucât orice măsură de a devia Titanicul de la traiectoria de impact a fost perceput ca un cost politic inacceptabil. Din păcate, la noi perioada preelectorală debutează cam cu 2 ani mai devreme decât alegerile în sine și a contat și la menținerea ratingului de țară în proximitatea junk. Faptul este consemnat în clar în comunicatul Standard&Poor's care indică amploarea cheltuielilor preelectorale cu efect negativ asupra bugetului de stat. S-a pierdut timp prețios în corectarea deficitului sub scuza subțire a proximității alegerilor. Din punctul meu de vedere este și imoral și nefiresc să comunici electoratului că nu faci nimic să eviți falimentul până când nu vezi rezultatul votului, după care să prăvălești taxe și impozite peste el. 


În context, deși Guvernul a asumat obligația de a prezenta Comisiei Europene un plan de reducere a deficitului la începutul toamnei, nimic concret nu răsuflă în public, deși impactul acestuia pachet de măsuri va fi extrem de semnificativ pentru populație și companii. De asemenea, este exclus ca bugetul pe 2025 să poată fi conceput fără să includă impactul acestor măsuri. Cum bugetul va fi adoptat probabil cel mai devreme în luna februarie a anului viitor, nici populația și nici firmele nu sunt pregătite să se adapteze la ce urmează.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • oamenii au șansa principiilor. ele nu se supun științei pozitiviste. așa cum nici medicina, nici justiția, nici statul, nu au nicio treabă cu iubirea, adică El. adică o șansă.
    • Like 1
    • @ john dean valley
      Mhai Nai check icon
      El cel bun, sau El cel rau?
      • Like 0
    • @ Mhai Nai
      „iubirea, adică El.”
      • Like 0


Îți recomandăm

O. Gheorghiu postare

Social-democratul Sorin Grindeanu a reacționat la anunțul potrivit căruia Ilie Bolojan dorește s-o desemneze în poziția de vicepremier pe co-fondatoarea Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu. Pe scurt, acesta susține că nu e loc pentru un om curat în Guvernul României. Motivul?

Citește mai mult

Oana Gheorghiu 2025

O veste uimitoare vine astăzi dinspre Guvernul României, care anunță că Ilie Bolojan intenționează să o numească vicepremier pe Oana Gheorghiu, cunoscută ca fiind jumătate din proiectul Dăruiește Viață, prin care în România s-a ridicat primul spital din donații. E o surpriză foarte plăcută, de fapt, pentru că Oana Gheorghiu este cunoscută prin implicarea ei reală în proiecte de infrastructură medicală și este un om despre care știm sigur că înțelege sistemul medical românesc și, mai ales, lipsurile lui.

Citește mai mult