Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

România petrece pe Titanic | Inflația scade, minus pe linie la producție, consumul nu dă înapoi

oameni in Bucuresti - piata

Foto: MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia

Rata anuală a inflației a înregistrat un ușor recul, potrivit ultimului comunicat al Institutului Național de Statistică, dinamica prețurilor și tarifelor luate în calcul situându-se la 4.62%, față de luna precedentă când aceasta a fost de 5.10%. Vești proaste vin însă dinspre producția industrială care, potrivit comunicatului de astăzi frânează semnificativ. La fel stau lucrurile și în ce privește soldul balanței de plăți a contului curent, care continuă să se deterioreze.

Nicio rază de soare nu se ițește la orizont în ce privește evoluția PIB în 2024, creșterea economică fiind cu mult sub premisa pe care s-a construit bugetul. Producția industrială a scăzut în august în toate cele 3 sectoare, industria prelucrătoare, producția și furnizarea de energie electrică, respectiv cea extractivă. 

Tabloul pe primele 8 luni din acest an dă cu minus la toate capitolele comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut. Dacă luăm în considerare efectele secetei, este aproape sigur că și agricultura se va aduna cu minus la creșterea economică din acest an. Contracționistă este și evoluția contului curent al balanței de plăți. Aceasta a consemnat un deficit de 17 858 milioane euro, comparativ cu 13 830 milioane euro în perioada ianuarie-august 2023. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2 634 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 863 milioane euro. Creșterea deficitului este dramatică, cu 30 de procente. Ar fi o minune ca economia să nu încheie anul pe minus în acest an.

Ce este pe plus, și încă consistent, sunt câștigurile salariale din economie cu o creștere medie reală, deci peste inflație, de 13,3%, iar presiunile de creștere a costului cu forța de muncă cu ritmuri înalte continuă și afectează atât procesul de dezinflație, cât și competitivitatea exporturilor românești. Cererea internă nu dă semne de potolire, la stimulul puternic dat de creșterea salariilor sus-menționate adăugându-se cea a pensiilor în luna septembrie, dar și o dinamică susținută a creditării, care atinge un maxim istoric în ce privește împrumuturile de consum.

Nu trebuie să ai cunoștințe aprofundate de economie pentru a înțelege că este o discrepanță accentuată între toți indicatorii ce indică o scădere generalizată a ofertei interne de bunuri și servicii și dinamica cererii. Imaginea uneori invocată a unui tablou ce înfățișează o petrecere pe Titanic în timp ce se accelerează spre iceberg, se conturează în realitate. 

Scenă din filmul Titanic

În mod evident, cumulul de vești proaste în ce privește evoluția macroeconomică a României a fost ignorat pe fond electoral întrucât orice măsură de a devia Titanicul de la traiectoria de impact a fost perceput ca un cost politic inacceptabil. Din păcate, la noi perioada preelectorală debutează cam cu 2 ani mai devreme decât alegerile în sine și a contat și la menținerea ratingului de țară în proximitatea junk. Faptul este consemnat în clar în comunicatul Standard&Poor's care indică amploarea cheltuielilor preelectorale cu efect negativ asupra bugetului de stat. S-a pierdut timp prețios în corectarea deficitului sub scuza subțire a proximității alegerilor. Din punctul meu de vedere este și imoral și nefiresc să comunici electoratului că nu faci nimic să eviți falimentul până când nu vezi rezultatul votului, după care să prăvălești taxe și impozite peste el. 


În context, deși Guvernul a asumat obligația de a prezenta Comisiei Europene un plan de reducere a deficitului la începutul toamnei, nimic concret nu răsuflă în public, deși impactul acestuia pachet de măsuri va fi extrem de semnificativ pentru populație și companii. De asemenea, este exclus ca bugetul pe 2025 să poată fi conceput fără să includă impactul acestor măsuri. Cum bugetul va fi adoptat probabil cel mai devreme în luna februarie a anului viitor, nici populația și nici firmele nu sunt pregătite să se adapteze la ce urmează.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • oamenii au șansa principiilor. ele nu se supun științei pozitiviste. așa cum nici medicina, nici justiția, nici statul, nu au nicio treabă cu iubirea, adică El. adică o șansă.
    • Like 1
    • @ john dean valley
      Mhai Nai check icon
      El cel bun, sau El cel rau?
      • Like 0
    • @ Mhai Nai
      „iubirea, adică El.”
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult