La Wine Paris 2026, unul dintre cele mai importante târguri europene dedicate vinului, România a bifat o performanță rară: să fie prezentă și, în același timp, să nu conteze. Nu o spun eu. O explică un martor citat de jurnalistul Cezar Ioan, profesionist în presă din 1993 (Mediafax, Ziua, Ziarul de Cluj, Connaisseur, Vinul.Ro), coautor al mai multor volume dedicate vinului și gastronomiei românești.
Iată ce a scris el, citând un participant direct:
„ARICE (Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior) și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului sunt principalii responsabili! O contraperformanță atât de gravă încât ar fi fost mai bine să nu existe deloc acel stand."
„Au contractat un spațiu mare și, în final, au venit cu un stand mic, doar cu o mână de producători și o prezentare penibilă, care strică atmosfera târgului"
Și acum vin toate informațiile astfel încât tabloul să fie complet. Potrivit jurnalistului care a stat de vorbă cu producătorii de vin români:
„Statul român a aprobat bugetul vineri, iar târgul a început luni: oamenii au lucrat duminică să facă un stand din resturi (…) Statul e o piedică pentru industria noastră și nici vorbă să ajute cu ceva.”
„Românii și-au bătut joc de noi”, a spus unul dintre organizatorii Târgului
România este subiect de discuție la târgul de vin nu prin prisma numărului mare de producători aduși sau a cozilor formate pentru a se semna contracte de export, ci, bineînțeles, pentru problemele pe care le-a creat organizatorilor de astfel de evenimente.
Acum uitați-vă la aceste imagini. Vi se par demne de un târg internațional la Paris ?
Sursa fotografiilor: Facebook Cezar Ioan
Mai punem ceva sare și piper pe rană pentru că nu este de ajuns doar imaginea cu paharele lăsate în colțul standului alb de zici că te duci într-un salon de spital.
„Există datorii de aproximativ 30.000 de euro de câțiva ani (dintr-o situație similară anterioară), plus sume restante către constructorii de standuri, care se ridică la sute de mii de euro".
Jurnalistul Cezar Ioan mai notează că este o „Tăcere pe pagina APEV Romania (Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vin din România), organism care și-a asumat rolul de curator al brandului de țară vitivinicolă atât pe plan extern cât și pe plan intern.”
Și ca să închid acest capitol, iată câteva informații despre sectorul viticol din România și cum ar trebui tratat un astfel de târg.
România, țară cu:
- peste 180.000 hectare de viță-de-vie
- soiuri autohtone unice
- una dintre cele mai vechi tradiții viticole din Europa
… a arătat ca un birt dintr-un sat plin cu noroi.
La un târg unde competiția nu este doar despre vin, ci despre imagine, emoție, poziționare strategică. Wine Paris nu este un festival cu degustări pentru public larg. Este un târg B2B. Acolo se negociază contracte. Acolo se stabilesc distribuții. Acolo se construiesc relații comerciale pentru următorii ani. Un stand improvizat transmite un mesaj simplu: lipsă de organizare. Într-o piață competitivă, imaginea nu este un detaliu. Este un instrument de business.
Standul Moldovei: lecția de branding pe care România o refuză de 20 de ani
În același spațiu expozițional, Republica Moldova. Imaginile vorbesc de la sine.
- Iluminare roșie puternică.
- Brand clar: “Wine of Moldova”.
- Mesaj mare, vizibil din depărtare.
- Unitate vizuală.
- Stand coerent.
- Spații pentru degustare.
- Masterclass-uri.
- Poveste.
Moldova a înțeles că la astfel de târguri nu mergi să „bifezi prezența”. Mergi să câștigi piețe. România pare că merge ca să bifeze acțiuni într-un caiet dictando prăfuit, aruncat într-un sertar al ministerului economiei.
La Wine Paris 2026, Moldova a demonstrat că brandingul de țară nu este un slogan. Este o strategie.
La rândul ei, România a decis să se facă de râs. Din nou.
Articol preluat de pe Funkytravel.ro
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.