Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Călătoria care începe cu „de ce”. Cum arată viitorul în turism: hushpitality, whycation și inheritourism. România încă se promovează cu broșuri și pixuri cumpărate la suprapreț

Turism în București

foto Profimedia

Zgomotul valizelor pe roți, resorturile pline și selfie-stick-urile s-au transformat într-un ecou al unei ere care se stinge. Hilton a lansat recent raportul global „Tendințe 2026 – Vacanța cu sens”, un studiu realizat în 14 țări, care arată clar: turismul de masă este istorie.

Oamenii nu mai caută doar destinații, ci semnificație.

În timp ce lumea vorbește despre hushpitality, whycation și turism cu sens, România încă încearcă să afle cum se vinde la târguri.

Hilton a lansat recent raportul global „2026 Trends Report – The Whycation: Travel’s New Starting Point”, realizat împreună cu Ipsos în 14 țări și pe 14.000 de participanți. Concluzia este simplă și radicală: turismul de masă a murit, iar călătoria viitorului nu mai este despre unde mergem, ci despre de ce mergem.

Hilton identifică o nouă specie de călători: cei care fug de haos, zgomot și volume. Aproape jumătate dintre ei (48%) adaugă zile în plus vacanțelor doar ca să se deconecteze. Nu mai caută distracție non-stop, ci momente de tăcere, de reflecție și de reconectare.

77% dintre turiști recunosc că adoră să se piardă în supermarketurile locale. Da, grocery-store tourism e noua formă de descoperire autentică.

De la streamingurile preferate până la camere pet-friendly și bucătării de hotel complet echipate, călătorii nu mai vor „evadare” – vor continuitate.

Turismul lung, slow travel-ul, digital nomads – toate se hrănesc din aceeași nevoie: acasă, oriunde

“Whycation”: călătoria începe cu de ce

Adevărata revoluție este una de sens. Oamenii nu mai caută destinații, ci motive. Să se odihnească, să se regăsească, să se transforme.

Și atunci apare întrebarea: unde este România în acest nou val?

Răspunsul îl dă chiar ANAT, într-un comunicat tăios publicat pe 7 noiembrie 2025: România este singura țară din Europa care atrage mai puțini turiști străini astăzi decât în perioada comunistă.

„Este, probabil, singurul indicator macroeconomic în care România stă mai rău decât înainte de 1989”, declară Alin Burcea, președintele ANAT.

În 1980, peste 3,4 milioane de turiști străini vizitau România.

Astăzi? Abia 2,2 milioane.

Albania – 11,7 milioane. Ungaria – 13 milioane. Bulgaria – 5,7 milioane.

România – ultimul loc din regiune.

Și nu pentru că n-am avea ce arăta, ci pentru că nu avem o strategie.

De ce am rămas blocați în turismul de masă

România a pierdut trenul „whycationului”. În timp ce lumea se repoziționează pe calm, conexiune și autenticitate, noi încă ne bazăm pe târguri, broșuri și pixuri făcute la suprapreț.

Bugetul de promovare turistică al țării? 2 milioane de euro pe an. Cam atât investește Grecia doar într-o campanie online pentru un sezon.

În plus, legea care ar trebui să stimuleze incoming-ul – Prima de incoming – nu este aplicată de trei ani, potrivit ANAT.

Rezultatul: România are 14,7 milioane de vizitatori la frontieră, dar doar 1,5 – 2,2 milioane turiști cazați. Adică tranzit, nu experiență.

Ce poate învăța România din Hilton 2026

Așa cum spune ANAT: „Lipsa de acțiune nu e o stare neutră – e un regres programat.”

Fiecare guvern schimbă structuri, logo-uri, strategii, fără viziune și fără continuitate. Și totuși, viitorul nu e pierdut. Doar dacă ne decidem să îl vedem.

Hilton nu vorbește doar despre hoteluri – vorbește despre umanitate. Despre tăcere, rădăcini, familie, sens. Exact ce România are – dar nu știe să vândă.

- Nu trebuie să inventăm trenduri, trebuie doar să le îmbrăcăm în autenticitate românească.

- Nu trebuie să căutăm influenceri, ci povești.

- Nu trebuie să investim doar în promovare, ci în coerență.

România poate fi o destinație perfectă pentru hushpitality, whycation și inheritourism: sate autentice, mănăstiri vii, păduri, sate de meșteșugari, oameni calzi, gastronomie. Dar toate acestea au nevoie de un fir roșu, de o poveste.

Mass tourism is dead. Dar România continuă să se comporte ca și cum ar trăi din el.

Într-o lume care caută liniște, sens și conexiune, România ar putea fi o revelație. Dar trebuie, mai întâi, să creadă ea însăși în această poveste.

articol publicat anterior pe funky travel

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ceartă-l pe Burnete! Are deja jumătate de an în care putea rezolva ”ancorajul ” României în turismul de masă... Ne conduc filozofii jurnaliști formați la școala găinii care naște pui vii: ”...Așa cum spune ANAT: „Lipsa de acțiune nu e o stare neutră – e un regres programat.””.
    • Like 1


Îți recomandăm

Nicușor Dan AP

Tudor Postelnicu, Ministru de Interne de tristă amintire al lui Nicolae Ceauşescu (1987-1989) şi fost şef al Securităţii comuniste (1978-1989), nu a rămas în istorie prin cine ştie ce ispravă, ci printr-o vorbă memorabilă rostită în timpul uneia din şedinţele procesului intentat, în 1990, foştilor demnitari comunişti: „Am fost un dobitoc”, a grăit acesta în încercarea de a se debarasa de trecutul nu tocmai onorant. Cu toţii facem alegeri proaste în viaţă. Foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu---

Privesc reportajele care relatează despre cei 100.000 de oameni din Prahova stând la cozi cu bidoanele să ia apă. Dacă ar fi fără sonor și cuvinte scrise pe ecran, aș putea să cred că sunt din Ucraina. De o săptămână în România se petrece o criză umanitară tipică distrugerilor provocate de război – dar încă fără război. România arată de parcă în toate instituțiile statului ar fi plantați sabotori profesioniști. De fapt, e vorba de impostori amatori. Amatori de bani mulți, câștigați fără să miște un deget – poate altă parte a corpului.

Citește mai mult