Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Subconștientul trebuie să-i fi jucat o festă premierului Mihai Tudose când a vorbit de Terente, celebrul bandit din bălțile Brăilei. Oricât de mult a pilit sistemul la Mihai Tudose, dându-i lustru la grade și la diplome, materia brută - uneori brutală de-a dreptul - nu s-a lăsat îmblânzită. A trecut prin școala SRI cum treceau pe vremuri copiii de plugari prin Facultatea de Filosofie: școala de partid și de stat nu l-a înnobilat, ci i-a cultivat aversiunea față de burghezi. Doctoratul luat cu japca, pentru că așa era moda, nu l-a ajutat cu nimic, ba, mai mult, trebuie să-l fi jenat teribil, ca un indispensabil prea strâmt, ca un costum prea bățos, care te face să transpiri abundent.
Adevărata natură a lui Mihai Tudose respiră libertatea supremă în bălțile Brăilei, atunci când se dă în bărci cu poporul sau la birt, unde se rezolvă problemele globale ale omenirii. Ea se întâlnește fericit, ca un arc peste timp, cu adevărata natură a Partidului: anticapitalist, antioccidental, antiimperialist, adept al originii sănătoase și al luptei de clasă.
Cu fiecare zi ce trece, Mihai Tudose devine tot mai amenințător, construindu-și cinic o doctrină populistă toxică pentru România. Un Viktor Orban din smârcuri pus în fruntea Guvernului se mișcă prin economie cu grația unui elefant în magazinul de porțelanuri. Cu toate limitele sale intelectuale evidente (lumea a râs o zi întreagă de el după ce a vorbit de „randament” la Pilonul I de pensii, aflat în colaps), Mihai Tudose este descris de cei care-l cunosc „ca un băiat inteligent, cu un mare viitor”. Adică ar face lucrurile astea programat, calculat, metodic, construindu-și un discurs și o carieră.
Puțini și-l mai amintesc pe Traian Băsescu transpirând timorat și împleticindu-și cuvintele în primele apariții de la Marius Tucă Show. I-au luat ani de zile să se instruiască, să-și călească frazele, astfel încât cuvintele să cadă peste adversar ca o lamă de secure. Și-a domesticit brutalitatea, și-a înfrânat pornirile, a învățat ce se spune în public și mai ales când se spune. Și-a luat consilieri care să-l tempereze, dar și așa adevărata sa natură mai defula seara târziu, când intervenea nedistilat și telefonic în emisiunile TV.
Mihai Tudose se dorește un Traian Băsescu al PSD. Slobod la gură, dar memorabil, neșlefuit, dar cu priză la public, neinstruit, dar inteligent, obedient față de Liviu Dragnea („ești cel mai bun, Petre”, ehei...), dar viclean și ambițios, Mihai Tudose este deocamdată un răcan care răcnește. Unii spun că răcnește însă cu sens și cu metodă, semn al unei platforme-program care țintește spre alegeri.
Ultimul puseu de tensiune pe care l-a propagat în public premierul cu cash la gură nu ar fi o gafă, ci un episod calculat din profilul politic pe care și-l construiește. Că populismul său iresponsabil poate arunca țara în aer este un detaliu care nu-l interesează. Ținta sa e să pozeze în amic al poporului, în haiduc din bălți care se luptă cu bogații (bănci, multinaționale, administratorii privați ai pensiilor etc.) care pauperizează (sic!) țara.
Nu-i vorbă, băncile sunt o țintă facilă: nu sunt instituții tocmai simpatice, plus că multe au bubele lor, iar clientul s-a găsit deseori neajutorat în fața forței băncilor care au dictat regulile jocului (nici în ziua de azi nu-ți spun ce comision îți iau când scoți banii de la ATM-ul altei bănci, ca să dau un exemplu minor).
Cu toții avem, așadar, nemulțumirile noastre legate de bănci (premierul, ca simplu cetățean, are tot dreptul să aibă propriile obiecții), dar prim ministrul unei țări se presupune că are alte pârghii și alt nivel de discuție. Dacă dl. Tudose ar vrea să rezolve „problema cu băncile”, pur și simplu ar negocia cu ele, cu BNR, cu specialiștii, cu Finanțele, cu cine vreți dvs. Ar discuta, nu ar răcni. Dar scopul său este, evident, altul: nu-l interesează poporul României, ci poporul România TV, cel speriat cu Soros și cu străinii care ne fură țara. Lui îi vorbește Mihai Tudose, pe limba lui se exprimă. Lui îi gâdilă orgoliul. Românii e deștepți, domne, dar n-are noroc, că-i fură străinii.
Dându-se pe sine ca exemplu, dl. Tudose își îndeamnă poporul telespectator să-și țină banii la saltea, să evite salariul pe card, pentru că „banca te fură”. Chiar și în momentele sale extreme, niciodată Traian Băsescu nu s-a pus pe demolat instituții, nu a lovit în curs, în credite, în economiile românilor. Drama e că la Mihai Tudose nu este vorba de analfabetism economic (omul a fost ministru al Economiei, se presupune că a rămas cu ceva...), ci - mai grav - de populism latino-american. Dacă nu-l ducea capul, mai exista o șansă. Dar așa, omul acesta devine un adevărat pericol public, o bombă cu ceas amplasată în mijlocul Capitalei.
În final, o constatare. De fiecare dată când și-a făcut transferul de putere, Partidul a părut că scoate un lider mai rezonabil decât precedentul. Adrian Năstase a părut mai rezonabil decât Ion Iliescu, Mircea Geoană mai rezonabil decât Adrian Năstase, Victor Ponta mai rezonabil decât Mircea Geoană, Liviu Dragnea mai rezonabil decât Victor Ponta, Mihai Tudose mai rezonabil decât Liviu Dragnea. Cu fiecare dintre ei, Partidul ne-a arătat că se poate întoarce și mai mult în timp, până am ajuns din nou la măciuca lui Gheorghiu Dej.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
La Crăciun l-am ucis ,noi ăstia deștepți,pe Ceausescul! O merita,dar altfel!
Ceausescu a fost ucis din motive politice ....Astăzi ,hoții care e deștepți au imunitate! Nu s-a dovedit ca Ceausescu a furat!.....Astăzi sint printre primi oameni in stat!....Rominîi e deștepți!....Așa i-a făcut voiculescu cu antenele lui...Apropos ,bai dane.....mie cine îmi da 27 de ani din viață pierduti din cauza unor "deștepți " ca tine (sper ca și tu ești romîn.....deștept....sictir)
Trebuie să vă spun de la început, că nu sunt un fan al domnului Tudose și nici al PSD. Am fost de fiecare dată la vot și atunci când am locuit în Germania (peste 20 de ani) cât și în România și nu am votat niciodată PSD. Nu am făcut niciodată politică și nu am fost membru al vreunui partid după 1989. Aș mai vrea să adaug că sunt economist de profesie și am lucrat peste 40 de ani în domeniul relațiilor economice externe.
În privința afirmațiilor domnului primminstru Tudose, sunt de acord că limbajul a fost deplasat, însă pe fond dl Tudose are dreptate.
Nu este admisibil și nu este posibil să existe bănci, care să lucreze ani îndelungați fără să facă profit. Băncile se restructurează imediat, fără să aștepte să intre pe pierderi, ci încă din momentul în care prevăd scăderea profitului. Cred că ați citit suficiente articole care prezentau planurile de restructurare ale unor bănci consacrate și care afectau mii sau zeci de mii de posturi.
Cred că citiți și în momentul de față că sistemu lbancar din Marea Britanie se confruntă deja cu mari greutăți în perspectiva brexit-ului. Este prima ramură economică care ia deja măsuri.
Deci băncile nu așteaptă să ajungă pe pierderi pentru a lua măsuri de contracarare.
Înseamnă că situația a 18 bănci din România, care ani la rând nu fac profit, este o situație dubioasă. Nu știm însă ce profituri au declarat celelate bănci și dacă profiturile sunt corelate cu cifra de afaceri.
Este clar că băncile fac evaziune fiscală.
Ar fi trebuit ca BNR să se fi sesizat de multă vreme, însă BNR acționează ca o platoșă în fața băncilor în dauna intereselor naționale pentru că nefiscalizarea profiturilor băncilor înseamnă scurgeri de resurse în exterior.
De unde obțin băncile profiturile ? Este o întrebare justificată.
Președintele BNR dl. Isărescu a criticat în repetate rânduri băncile străine că nu creditează activitatea economică.
Dacă nu obțin venituri din creditarea activității economice, înseamnă că nu pot obține venituri și respectiv profituri decât din relațiile cu populația și cu statul român.
Nu vreau să mă refer la relațiile băncilor cu statul.
Însă în relațiile băncilor cu populația băncile au exploatat în interes propriu lipsa de cunoștinte a unei populații neexperimentate, iar BNR nu a făcut nimic pentru protejarea populației. Este suficient să amintim aici problema creditelor în valută, îndeosebi în franci elvețieni. Populația nu cunoștea și nu putea prevedea evoluția francului elvețian, însă băncile o cunoșteau (de aceea au și introdus clauzele de consolidare în contractele de credit) BNR cunoștea evoluția previzibilă, dar nu a întreprins nimic, a fost complice. A fost un jaf cu mijloace legale, de aceea dl. Vasilescu spune probabil acum că băncile nu pot face nimic în afara cadrului legal, deci nu băncile au raspunderea. Are parțial dreptate, dar oare nu BNR ar fi trebuit să avertizeze legiuitorii asupra fenomenelor de pe piața bancară pentru a se lua măsurile de reglementare necesare. Nu a făcut-o.
O să vă dau numai două exemple de comisoane abuzive, care se practică în momentul de față:
- un transfer bancar online pentru o plată în interiorul Germaniei costă 7 eurocenți;
- un transfer bancar online în lei în interiorul României costă 3,51 lei, adică cca 78 de eurocenți, de 11 (unsprezece) ori mai mult;
- un transfer online în euro din Germania în Romania costă tot 7 eurocenți;
- un transfer online în euro din România în Germania pentru aceeași sumă costă 10 euro, adică de 143 (unasutăpatruzecișitrei) de ori mai mult.
Plățile se fac și de unii și de alții prin swift.
Dacă nu este un jaf, poate găsiți dv. o explicație sau poate o cereți dlui Isărescu. Poate îi puneți și întrebarea cine tergiversează transpunerea în legislație românească a directivei europene, privind costurile operațiunilor bancare în interiorul UE.
Mai trebuie menționat că dobânzile la creditele pentru populație în Germania sunt cu cel puțin 2 puncte inferioare celor practicate în Romania, la credite similare.
Poate că ar fi interesant de remarcat, că din costul transferului de 3,51 lei banca operatoare reține 3 lei, dieferența de 51 bani se transferă în contul BNR. Ce servicii prestează BNR pentru aceste încasări. Nu face nimic. Dar își finanțează achiziționarea de Mercedesuri cu 500 CP ca și salariile scandaloase.
Cred că primul ministru în mod justificat este preocupat de ce se întâmplă în sectorul bancar și sper ca această preocupare să se transforme în măsuri concrete.
Insa, cel putin eu personal, ii reprosez primului ministru - ca si celorlalti din onor guvernarea actuala:
- Comentariile total neprofesioniste, care nu au cum sa duca spre o imbunatatire a relatiei bancilor cu populatia; este evident ca populatia stie destul de bine ca bancile sunt "rele" - iar guvernarea trebuia, mai degraba (ma gandesc), sa ia acele masuri de "calmare" a apetitului bancilor si de protejare a populatiei. Care masuri de multe ori se iau fara mult tambalau - pentru ca, la randul lor, institutiile financiare pot suferi pierderi ce se propaga catre economie si - evident - in final catre populatie. Dar ditamai primul ministru sa iasa cu declaratii ca el tine banii la saltea - in conditiile in care evaziunea fiscala in aceasta tara este infioratoare - cum poate fi categorisit? Eu am avut o parere mai devreme, nu o repet.
- Din cate se pare, onor guvernul nu are atat o mare grija de a proteja populatia (fapt demonstrat de multele-i actiuni de pana acum), cat sa pregateasca o noua taxa. Iar aceasta taxa catre cine va fi directionata in ultima instanta, atata vreme cat masurile de protejare insuficiente au permis abuzurile descrise si de dumneavoastra? Pai tot catre acei consumatori - ca si pana acum.
Asta nu ma impiedica sa vad ca si alternativa din Romania e uneori la fel de rea.
Din cate relatii am avut cu bancile din SUA si ce fel de conturi am avut cu ei, nu mi s-a intamplat niciodata sa-mi ia taxe pana sa imi raman zero in cont, ba sa-mi mai si ceara bani dupa aia.
Nu-i numai PSDul de vina pentru faptul ca Romania are un stat slab si oamenii de rand nu au nici o aparare; jurnalistii si asa zisa societate civila sunt vinovati pentru ca scriu cu subiectivitate si nu despica destul firul in patru; prea multa ura fara rost.
E nevoie de mai mult pragmatism.
...un transfer online în euro din România în Germania pentru aceeași sumă costă 10 euro, adică de 143 (unasutăpatruzecișitrei) de ori mai mult.
Dacă este adevărat, deşi eu vă cred, atunci s-a atins un grad de nesimţire inacceptabil. Preferam ca cele spuse de dumneavoastră să le aflu de la un ziarist român iar premierul să răspundă.
Tudose sigur nu e in stare de asa ceva.
Asta este istoria adevarata. Repetam greseala de a o uita.