Rotativa ursului din pădure

Foto: presidency.ro

Ce este, de fapt, rotativa guvernamentală propusă de PSD și PNL?

Din punct de vedere constituțional, nimic.

Constituția României nu prevede niciun mecanism prin care puterea s-ar putea transfera de la un prim-ministru al unui Guvern votat în Parlament, la un alt prim-ministru pre-agreat, chiar în interiorul aceleiași coaliții.

Dimpotrivă, dispozițiile legii noastre fundamentale sunt clare în sensul că mandatul unui prim-ministru încetează (1) prin demisie, (2) prin pierderea drepturilor electorale, (3) ca urmare a stării de incompatibilitate, (4) prin deces sau (5) în caz de imposibilitate de exercitare a atribuțiilor pentru mai mult de 45 de zile. De asemenea, mandatul prim-ministrului încetează odată cu mandatul întregului Guvern, (6) atât în cazul retragerii încrederii de către Parlament prin moțiune de cenzură, cât și (7) în cazul fericit al ajungerii la termen, la data validării rezultatului noilor alegeri parlamentare.

Toate cazurile enunțate mai sus înseamnă și demiterea Guvernului. Acest lucru este evident în privința cazurilor de încetare 6 și 7, în vreme ce pentru cazurile 1-5 există normă expresă în Constituție, la art. 110 alin. (2).

Subsecvent demiterii Guvernului, trebuie reluată întreaga procedură de învestire a unui nou Guvern, ceea ce presupune o nouă consultare a partidelor parlamentare, o nouă desemnare a unui candidat și un nou vot de încredere asupra programului de guvernare și a listei de miniștri.

Și atunci cum intenționează liberalii să predea PSD ștafeta funcției de premier în iulie 2023?

Fie că vorbim de demisia lui Nicolae Ciucă, fie că vorbim de o moțiune de cenzură, funcția de prim-ministru nu va putea fi predată ca atare către partenerul de guvernare, fără ca înainte întreg Guvernul să cadă.

În realitate, „rotativa guvernamentală” înseamnă recunoașterea implicită, încă de pe acum, a faptului că Guvernul va cădea la termenul preconizat, din iulie 2023, din diverse calcule politice care nu pot fi prezentate cu onestitate de liderii coaliției care se plămădește astăzi cu repeziciune și în mod atât de firesc. Da, „firesc”, pentru că tot împreună au condus țara cele două partide, sub o formă sau alta, în ultimii 30 de ani.

Revenind, dacă ne raportăm la art. 110 alin. (1) din Constituție - Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale – propunerea în sine este neconstituțională. Legea fundamentală pretinde, în spiritul, dar și în litera sa, ca raza de acțiune a unui Guvern învestit de către Parlament să se întindă – cu excepția unei demiteri intervenite înainte de termen – până la alegerile parlamentare următoare, din care va emana un nou legislativ ce va trebui să instaleze, în mod corespunzător, un nou Guvern.

Prin urmare, a propune și a vota un Executiv al cărui termen este unul intermediar în cadrul actualei legislaturi – iulie 2023 – reprezintă manifestări ale unei improvizații politico-juridice fără nicio legătură cu statul de drept ale cărui limite sunt trasate de Constituția în vigoare.

În concluzie, „rotativa” este fie o diversiune de natură să satisfacă interesele de imagine temporare ale PSD și PNL, fie o recunoaștere implicită a faptului că Guvernul ce va fi votat săptămâna aceasta va cădea cel târziu în iulie 2023.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp