Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.
Rusia a prezentat „Trifoiul Arctic”, noua sa bază militară construită în regiunea arctică. Galerie foto
Vizitatorii site-ului Ministerului Apărării din Rusia pot face acum un „tur virtual” al celei mai noi baze militare a Rusiei, scrie BBC. Imaginile nu lasă să se vadă însă și echipamente militare ce ar putea atrage atenția.
Întinzându-se pe o suprafața de 14.000 de metri pătrați, Trifoiul Arctic este cea de-a doua bază construită în era Putin în zona arctică. Odată cu încălzirea globală, accesul în regiune devine din ce în ce mai ușor, iar posibilitatea de a-i exploata resursele din ce în ce mai apropiată.
Baza militară ar putea adăposti 150 de militari, care ar urma să efectueze stagii de câte 18 luni.
Baza militară „Trifoiul Arctic” se află pe una dintre insulele Arhipelagului Franz Josef din Oceanul Arctic. Foto: Guliver Getty Images
Armata rusă privește regiunea arctică, bogată în resurse, drept o zonă strategică. Preșdintele Vladimir Putin a vizitat noua bază luna trecută. Foto: Guliver Getty Images
Baza poate adăposti 150 de militari, care stau acolo în stagii de câte 18 luni, și este construită pentru a face față temperaturilor care pot ajunge până la minus 40 de grade Celsius. Foto: Guliver Getty Images
Întinzându-se pe o suprafața de 14.000 de metri pătrați, Trifoiul Arctic este cea de-a doua bază construită în era Putin în zona arctică. Scopul ei este apărarea anti-aeriană. Foto: Guliver Getty Images
Rusia are în plan construirea a alte patru baze militare: la Rogachevo, Cape Schmidt, Wrangel șiSredniy. Foto: Guliver Getty Images
Experții spun că odată cu topirea gheții din Oceanul Arctic, din cauza încălzirii globale, zona devine din ce în ce mai accesibilă pentru cei care vor să îi exploateze bogăția de resurse. Foto: Guliver Getty Images
Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?
Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.
Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.
În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.
Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Continuarea?
Res publica o ia razna și se diluează din ce în ce mai tare: cam repede se întâmplă acest lucru!