În ultimii ani, piața energetică europeană a trecut prin una dintre cele mai rapide reconfigurări din istoria sa. Invazia Ucrainei de către Rusia în 2022 a declanșat un val de sancțiuni care a rupt, cel puțin formal, relația energetică directă dintre Uniunea Europeană și Moscova. România, integrată istoric în fluxurile petroliere din zona Mării Negre și din spațiul ex-sovietic, a resimțit această schimbare în mod particular.

Sănătosul tun stat român, fiul, chiar nepotul bătrânului stat comunist care nu s-a schimbat doar la față, ci și profund, în toate măruntaiele lui impecabil epurate în decembrie 1989, veghează înțelept ca un Sfinx, surd la orice cântec de sirenă rusească, incoruptibil moral, asupra fiecărui cetățean.

Președintele unei țări independente care se apără eroic, de peste 4 ani, de asaltul barbar al „lumii ruse”, „lume” care amenință și sfidează insolent Europa, deci și România, sosește în țara noastră. foto: Profimedia

Există în spațiul public european tot mai frecvente afirmații de genul „Ne trebuie mai multă Europă” cu sensul de întărire a UE, sau afirmația lui Mario Draghi legată de nevoia unui „federalism pragmatic”, adică trecerea de la confederație la federație. Toate aceste afirmații vin în contextul în care agresiunea Rusiei este tot mai amenințătoare și adversitatea trumpistă tot mai evidentă.

Mă uit cu multă îngrijorare la cât de mulți români așteaptă salvarea de la Putin și brutele lui. Așteaptă Victoria lor în Ucraina și, apoi, defilarea triumfătoare pentru ei, falimentară pentru noi, prin Moldova și România. Cu flori și trandafiri. În naivitatea lor, chiar cred că rușii sunt buni creștini, cu frică de Dumnezeu, că au intenții bune cu noi, că nu ne fac nimic, ne apreciază, ne iubesc chiar. Popor prieten și frate. Nu ca francezul sau britanicul.

Cu un ministru de Externe inexistent și un președinte Aghiasmă, România nu e luată în seamă de nimeni.

Eroarea cea mai gravă care se propagă, o dată cu fenomenul poveștilor de succes, este ideea că suferința e justificată dacă e pusă ȋn slujba unui scop mai ȋnalt, mai nobil. foto: Profimedia

Războiul a eșuat lamentabil în raport cu obiectivele pe care și le-au propus, mai ales din punct de vedere strategic Foto: Profimedia.

Oficialii ruși, în cap cu Putin, au mințit fără să clipească, pretinzând că 91 de drone ale Ucrainei, toate doborâte fără urmă, și fără mărturii despre explozii, au atacat unul dintre palatele lui Putin cu scopul de a-l ucide. „Acesta este adevărul, deoarece așa zicem noi. Cine se îndoiește nu poate fi decât un smintit”, a glăsuit vorbetele Kremlinului, Peskov. „Dovada” a fost o bucățică de dronă arătată, într-un cadru intim, ambasadorului USA la Moscova. Nu s-a spus nici măcar că Putin ar fi fost în clădirea respectivă. Foto Getty Images

Rusia la Dunăre. România între haos logistic și lipsa de plan. foto Profimedia