“Rușii niciodată nu i-au luat în serios pe români. Pentru că întotdeauna au văzut slăbiciunea și mereu au avut prin cine acționa în România” - Interviu cu fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza

Foto: Europa FM

Alegerile din 28 septembrie nu au o miză doar pentru Republica Moldova, ci și pentru România. Și vorbim despre o miză uriașă. În exclusivitate pentru Republica, omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova, ne-a povestit despre provocările politice și geopolitice cu care se confruntă țara sa, despre interferențele Rusiei și despre miza alegerilor parlamentare. Sturza explică cum Republica Moldova a devenit o zonă fierbinte într-un război hibrid. 

Astăzi, Rusia încearcă să influențeze alegătorii și să instaleze un guvern pro-rus, mobilizând resurse uriașe și folosind tot ce are la dispoziție – de la partide politice și minorități locale, până la canale media și rețele de dezinformare. El avertizează că un guvern pro-rus la Chișinău ar putea avea efecte directe asupra securității României și subliniază că vulnerabilitățile interne, dezinformarea și slăbiciunile instituțiilor de la București, fac ca pericolul să fie și mai evident. Din păcate, autoritățile din România dau impresia că nu văd. Și, uneori, la fel de relaxat se comportă și societatea civilă, și presa.

În cadrul acestei discuții, Ion Sturza vorbește și despre provocările practice – cum sunt testate sistemele de apărare cu drone și rachete în România și Polonia, și cum Republica Moldova gestionează zi de zi efectele războiului din Ucraina. 

Interviul oferă astfel nu doar o imagine clară asupra alegerilor din Chișinău, ci și lecții pe care România le poate învăța pentru a-și consolida propriile instituții și a proteja cetățenii de amenințările externe.

Carmen Dumitrescu: Haideți să începem prin a vorbi pe scurt, pentru publicul din România care poate nu e familiarizat cu mediul politic din Republica Moldova, care e acum starea politică, cum arată peisajul politic acum, înainte de alegerile din 28 septembrie?

Ion Sturza: Obiectiv vorbind, Republica Moldova în ultimii patru ani s-a mișcat destul de bine, chiar dacă cifrele poate nu arată fantastic din punct de vedere economic, dar schimbările sunt evidente. Aceste schimbări vin și datorită clasei politice care s-a schimbat odată cu venirea Maiei Sandu destul de profund la Chișinău, dar și susținerii Uniunii Europene, lucru care i-a alarmat pe cei care doresc alt traseu pentru Republica Moldova. Pe de altă parte, Moldova a devenit o parte a luptelor globale geopolitice, fiind în spatele războiului din Ucraina și o zonă fierbinte, pentru că rușii își doresc să deschidă într-un fel al doilea front în zona noastră și nu pot face asta pe câmpul de luptă. 

Ei au vrut s-o facă, dar n-au reușit, pentru că Ucraina rezistă. Și atunci ei vor să facă o schimbare de regim la Chișinău, prin proxi, mobilizând astăzi practic tot ce e posibil și imposibil la Chișinău. Atât pe cei care sunt agenții lor de influență, deschiși, cum ar fi Partidul Socialist, Partidul Comunist, tot felul de minorități naționale care au o pondere de până la 4 procente în populație, dar și conservele, cei care aparent erau unioniști. Până la urmă tot ce se întâmplă astăzi la Chișinău e un război pe bune, nu o e glumă. În acest război sunt alocate resurse enorme din partea Federației Ruse pentru a-și atinge scopul și pentru a avea un regim după alegerile parlamentare de proxi la Chișinău, care nu are niciun interes de a dezvolta țara propriu zis, ci doar generează elemente de tensiune în spatele frontului. Asta e formula: nimeni la Chișinău astăzi, din păcate, în aceste alegeri nu discută despre programe de dezvoltare, de stânga, de dreapta, de programe sociale. La noi alegerea e foarte simplă: “Mergem cu rușii sau mergem cu Europa?” Asta e acum miza mare și, din păcate, o parte din populație, care e pauperizată, îndoctrinată și coruptă încă mai gândește în termeni anti-europeni. Mai ales că au de unde se inspira, inclusiv din România. 

Apropo de amenințarea rusă, cum se simte ea în Republica Moldova și aș mai vrea să știu dacă se manifestă doar prin această propagandă?

Noi am avut experiența cu drone, cu rachete care au survolat spațiul nostru aerian, inclusiv bucăți care au căzut pe teritoriul nostru.

Și cum s-a reacționat, că iată, noi suntem acum exact într-o astfel de situație.

Noi, în Moldova, nu am avut capacitatea de a interveni sub nicio formă, noi am fost informați inclusiv de țările NATO și am văzut rezultatele la sol. În ultimul timp nu și-au mai pierdut timpul și dronele cu Republica Moldova, pentru că a fost clar care este capacitatea noastră de a le intercepta, în schimb văd că ei testează cu România și cu Polonia acum, pentru că, evident, ce s-a întâmplat zilele trecute nu sunt simple întâmplări. Specificul Republicii Moldova este că noi suntem la o aruncătură de băț de Odesa și auzim câteodată și la Chișinău bombardamentele. În al doilea rând, noi avem foarte multe interacțiuni umane cu ucrainenii și suntem zilnic informați despre tragediile care se întâmplă acolo și noi avem încă foarte mulți refugiați ucraineni. Deci noi suntem implicați zilnic în acest război.

Știți că în România, cel puțin de la alegerile prezidențiale încoace, s-a simțit foarte puternic forța războiului informațional și populația din România a picat ușor în capcana asta rusească. În Republica Moldova nu văd aceeași ușurință a populației de a pica în capcane similare. Oare de ce Republica Moldova răspunde mai bine provocărilor și atacurilor informaționale decât o face România, care e în Uniunea Europeană și NATO, deci are alte teoretic alte capacități?

Știți, Republica Moldova este nu numai un model de reacție la nivelul autorităților, societății civile, dar este și un studiu de caz care ar trebui studiat inclusiv în România. S-au luat multe măsuri în acest sens. În primul rând, s-a limitat la maximum mass-media tradițională, precum televiziunile rusești și retransmiterea lor prin cablu, s-au făcut instituții care luptă cu fake-news-ul, sunt multe ONG-uri specializate în fake news, dar au acționat și la nivelul instituțiilor de forță, spre exemplu, poliția a monitorizat foarte atent toate fluxurile de bani și a trimis zeci de mii de amenzi. Poate e și o sperietoare, dar sigur e și o formă de contracarare a coruperii electoratului. Îmi spunea cineva la Chișinău zilele astea că și Țările Baltice au trimis polițiști să învețe de la moldoveni cum să contracareze aceste atacuri. Noi am învățat în mare să înțelegem unde e binele și unde e răul. Ceea ce mă surprinde pe mine enorm în România este faptul că acest atac frontal, care nu e doar în România, ci și în Polonia și Ungaria, constând în ferme de trolli, echipe specializate care comentează la mass-media tradițională legat de orice informație. Eu aș recomanda celor care sunt interesați, inclusiv celor din instituțiile statului român să vadă cum au fost comentate aceste informații despre povestea cu dronele. 80-90% din toate comentariile pe această temă sunt falsuri. Care sunt preluate, manipulate, etc. Și acum haideți să vedem cine din România s-a alarmat pe tema asta! Inclusiv societatea civilă și presa au stat liniștite. Dar la nea Vasile de la Răspopeni informațiile false au ajuns deja.

Vă surprinde slăbiciunea autorităților române?

Mă surprinde nonșalanța și nu a autorităților. Ele fac ce pot. Ele au cumpărat rachete Patriot, dar, de fapt, trebuiau să cumpere altceva să lupte cu rușii. Dar sincer mă surprinde societatea civilă și mă surprind jurnaliștii, partidele politice. E incredibil! Că și în Polonia partidele politice s-au urcat în căruța asta anti-ucraineană și răspândesc aceleași falsuri. Deci da, vă confirm că, după ce trec alegerile, ar trebui să vină echipele de la București să vadă ce a făcut Republica Moldova și să învețe de la noi.

E important pentru oamenii care citesc acest interviu să înțeleagă care este cu adevărat miza alegerilor din Republica Moldova pentru România, căci există, cu siguranță, o miză și pentru România.

Miza e enormă. Ceea ce a spus tranșant și Băsescu e valabil: putem să ne trezim în câteva săptămâni cu rușii la Prut. Și nu numai ipotetic, fizic! Pentru că, dacă la Chișinău va fi un guvern pro-rus, format din oameni manipulați și comandați de Moscova, din agenți ai Rusiei, și distorsionează peisajul politic și formează un guvern, în următoarele trei săptămâni rușii pot fizic să ajungă la Chișinău.

Rușii cumpără presa în Republica Moldova?

Nu, n-au ce cumpăra, că la noi e clar: e presa pro-europeană și propagandiștii care sunt foarte marginalizați. Din păcate, există și o parte din intelectualii locali frustrați și supărați pe actuala guvernare din diferite motive, care, prin atitudinea lor stimulează forțele pro-ruse. Dar nu e ca în România. La Chișinău există o presă care are un pic de independență economică, folosesc micile bugete de publicitate și există o parte din presă care da, înainte era finanțată de USAID, iar acum de Uniunea Europeană, fără mari onorarii, dar cât să supraviețuiască. Există tribună pentru toți.

Dumneavoastră sunteți o persoană cu multă experiență politică, dar și de viață, ați văzut de-a lungul vremii cum au evoluat interferențele rusești în spațiul Republicii Moldova. Cum anticipați că vor decurge lucrurile până la alegeri și după? La ce vă așteptați?

Eu sunt optimist, sunt obligat să fiu optimist. Știți care este temerea la Chișinău? Că dacă în ultimele zile lucrurile vor arăta prost pentru “coloana a cincea” rusească, atunci ei ar putea întreprinde niște măsuri de destabilizare a situației.

La ce vă referiți, mai exact?

Mă refer că deja la Chișinău se pare că au sosit unele persoane care sunt antrenate în a destabiliza situația. Nu sunt excluse și transporturi de lucruri din Transnistria sau chiar din Europa. Sunt mai puternic monitorizați acum cei care vin din țările balcanice, în special din Macedonia de Nord, din Kosovo, că sunt informații că unele tabere de luptători sunt în zona Balcanilor de Nord. Noi nu excludem o alianță conjuncturală. Prea mult coincid mesajele Moscovei cu ale unor partide din România.

La AUR vă referiți?

Nu mă refer la AUR, dar, când cineva de la București spune că “noi avem nevoie de 100.000 de voturi ca s-o dăm jos pe Maia Sandu” și când cineva la Moscova spune că “noi avem nevoie de 100.000 de voturi ca să câștigăm alegerile”, cred că e destul de limpede. Că nu e mare filosofie să monitorizezi cine răspândește și ce mesaje răspândesc. Noi avem experiența foarte nefastă în trecut de destabilizare a situației de către unii politicieni de la București. Nu vreau să dau mai multe detalii, dar există și această temere. Vor fi monitorizați oricum. Să știți că partidele extremiste din România în Moldova nu au nicio tracțiune. Sunt zero barat.

Ca să încheiem totuși într-o notă din care statul român să învețe, poate, ceva: în Republica Moldova, din ce povestiți și din ce vedem și noi, vorbim de un stat care totuși știe să se mențină puternic, care intervine cu instituții de forță atunci când e nevoie. În România, în schimb, candidatul Moscovei din alegeri ține conferințe de presă de pe treptele Parchetului. De ce e important, în contextul unui război hibrid, să avem un stat care să fie puternic?

E foarte important, pentru că, hai s-o spunem sincer: în România, dușmanul nu e în exterior! Dușmanul e în interior. România a fost foarte profund penetrată de către ruși în acești ani. Și în economie, și în politică, etc.

Cam de câți ani credeți că rușii s-au infiltrat în instituțiile din România?

N-au plecat niciodată. Din păcate, nu se conștientizează acest pericol și el se amplifică. Prin intermediul Bisericii, exact ca la Chișinău! Prin Biserică, prin presă, prin intermediul unor politicieni care sunt frustrați și supărați că și-au pierdut relevanța. Exact modelul de la Chișinău. Numai că Republica Moldova s-a învățat să reacționeze și și-a consolidat instituțiile, la București lucrurile încă sunt foarte relaxate, din păcate. Și încă un lucru: autoritățile de la Chișinău au fost nevoite să introducă măsuri extraordinare, inclusiv starea de excepție după declanșarea războiului în Ucraina, au schimbat legislația ca să poată interveni transparent și legal. Și multe dintre aceste inițiative au fost întâmpinate cu rezerve din exterior și intern, spunând că democrația are de suferit. Dar până la urmă, explicația e foarte simplă: suntem într-un război și în război unele lucruri absolut firești în condiții de pace pot să dispară.

Deci credeți că și România ar trebui să aibă reacții mai puternice la ce se întâmplă?

Absolut. Eu zilele astea am fost pur și simplu șocat de valul acesta de informație falsă îndreptate împotriva Ucrainei în povestea cu dronele. Pentru că spuneau că acele drone vin, de fapt, din Ucraina. Nimeni n-a explicat că, de fapt, acelea au fost niște drone de recunoaștere care nu au avut focoase, dar care au penetrat atât Polonia, cât și România, pentru a testa sistemele de apărare. În plus, și România, și Polonia, au o singură armă ca să doboare o dronă: rachete de jumătate de milion care ar da jos o dronă care costă câteva mii de dolari.

Ați văzut probabil și reacția Ambasadei Rusiei la București care a zis că România a văzut un OZN, nu o dronă. Modul acesta în care suntem efectiv batjocoriți de Rusia ce ar trebui să ne spună?

Rușii niciodată nu i-au luat în serios pe români. Scuzați-mă! Nici la nivel politic, nici la nivel diplomatic. Pentru că întotdeauna au văzut slăbiciunea și mereu au avut prin cine acționa în România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp