Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Schimbări majore la impozitarea în domeniul HoReCa și a microîntreprinderilor. Ce regim fiscal alegem

antreprenor mic - afacere - (Foto: Guliver/Getty Images)

Foto: Getty Images

Regulile de impozitare aplicabile microîntreprinderilor și societăților din domeniul ospitalității (HoReCa) se schimbă din nou din 2023, astfel că dispare impozitul specific pe suprafața de servire, iar societățile vizate trebuie să analizeze în amănunt ce regim fiscal este mai favorabil: impozit pe profit sau impozit pe cifra de afaceri.

Totodată, de anul viitor, regimul de impozitare pentru microîntreprinderi devine opțional și scade pragul de încadrare de la un milion de euro la 500.000 euro. Deși cota de impozitare devine unică (i.e. 1%), se restricționează accesul la acest regim de impozitare pentru societățile care realizează venituri din consultanță și/sau management în proporție mai mare de 20% din veniturile totale și se limitează la cel mult trei numărul de societăți care aplică acest regim și la care un acționar poate deține peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot. 

Impozitul specific dispare. Ce alternative au companiile din HoReCa

În domeniul HoReCa, impozitul specific acestor activități, respectiv impozitul fix în funcție de suprafața de servire, este eliminat după cinci ani de la apariția sa, perioadă în care au fost multe incertitudini legate de modul de aplicare (de la delimitarea veniturilor și cheltuielilor pentru a stabili impozitul specific sau pe profit, la aplicarea facilității privind sponsorizările etc.).

Astfel, de la 1 ianuarie 2023, companiile din industria ospitalității vor putea opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor sau pentru aplicarea impozitului pe profit. Interesant este însă că, deși pentru toate celelalte categorii de contribuabili, regimul de microîntreprindere este plafonat la 500.000 de euro cifră de afaceri, pentru HoReCa această limită nu se aplică. Prin urmare, chiar dacă depășesc acest plafon, companiile din HoReCa pot opta pentru plata unui impozit de 1% din cifra de afaceri. Acest sistem, desigur, va avantaja companiile mari.

Inițiatorii actului normativ susțin că măsura era necesară având în vedere că, „din analiza efectelor aplicării măsurii (n.r. impozitul specific), a rezultat faptul că aceasta nu a condus la atingerea obiectivului estimat, fiind aplicată pentru un număr redus de contribuabili”. Totodată, aceștia estimează că impactul acestor modificări va fi unul pozitiv, „dat fiind faptul că, prin aplicarea regimului privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aceștia beneficiază, astfel, de un sistem de impunere simplificat”.

Într-adevăr, contribuabilii din industria HoReCa ce vor alege acest mod de impozitare vor determina mult mai simplu impozitul datorat decât cei care aplică impozitul pe profit, fapt ce va simplifica și activitatea de control, dat fiind că autoritățile verifică mai ușor baza de impozitare în cazul microîntreprinderilor.

Pe de altă parte, înainte de alegerea regimului fiscal, trebuie efectuată o analiză care sa aibă în vedere toate aspectele relevante, cum ar fi existența pierderilor fiscale, impozitul cu reținere la sursă ce ar putea fi datorat, având în vedere neclaritățile legate de aplicarea Directivei privind Dobânzile și Redevențele și a Tratatelor de evitare a dublei impuneri sau aplicabilitatea regulilor privind prețurile de transfer.

În concluzie, societățile care au fost supuse până acum acestor forme de taxare, respectiv impozitul pe venit (și acum nu mai îndeplinesc condițiile necesare) sau cel specific, trebuie să analizeze opțiunile pe care le au la dispoziție pentru a alege regimul cel mai favorabil pentru activitatea desfășurată.

A contribuit Răzvan Urzică, Senior Consultant, Impozitare Directă, Deloitte România 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult