Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Schimbări majore la impozitarea în domeniul HoReCa și a microîntreprinderilor. Ce regim fiscal alegem

antreprenor mic - afacere - (Foto: Guliver/Getty Images)

Foto: Getty Images

Regulile de impozitare aplicabile microîntreprinderilor și societăților din domeniul ospitalității (HoReCa) se schimbă din nou din 2023, astfel că dispare impozitul specific pe suprafața de servire, iar societățile vizate trebuie să analizeze în amănunt ce regim fiscal este mai favorabil: impozit pe profit sau impozit pe cifra de afaceri.

Totodată, de anul viitor, regimul de impozitare pentru microîntreprinderi devine opțional și scade pragul de încadrare de la un milion de euro la 500.000 euro. Deși cota de impozitare devine unică (i.e. 1%), se restricționează accesul la acest regim de impozitare pentru societățile care realizează venituri din consultanță și/sau management în proporție mai mare de 20% din veniturile totale și se limitează la cel mult trei numărul de societăți care aplică acest regim și la care un acționar poate deține peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot. 

Impozitul specific dispare. Ce alternative au companiile din HoReCa

În domeniul HoReCa, impozitul specific acestor activități, respectiv impozitul fix în funcție de suprafața de servire, este eliminat după cinci ani de la apariția sa, perioadă în care au fost multe incertitudini legate de modul de aplicare (de la delimitarea veniturilor și cheltuielilor pentru a stabili impozitul specific sau pe profit, la aplicarea facilității privind sponsorizările etc.).

Astfel, de la 1 ianuarie 2023, companiile din industria ospitalității vor putea opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor sau pentru aplicarea impozitului pe profit. Interesant este însă că, deși pentru toate celelalte categorii de contribuabili, regimul de microîntreprindere este plafonat la 500.000 de euro cifră de afaceri, pentru HoReCa această limită nu se aplică. Prin urmare, chiar dacă depășesc acest plafon, companiile din HoReCa pot opta pentru plata unui impozit de 1% din cifra de afaceri. Acest sistem, desigur, va avantaja companiile mari.

Inițiatorii actului normativ susțin că măsura era necesară având în vedere că, „din analiza efectelor aplicării măsurii (n.r. impozitul specific), a rezultat faptul că aceasta nu a condus la atingerea obiectivului estimat, fiind aplicată pentru un număr redus de contribuabili”. Totodată, aceștia estimează că impactul acestor modificări va fi unul pozitiv, „dat fiind faptul că, prin aplicarea regimului privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aceștia beneficiază, astfel, de un sistem de impunere simplificat”.

Într-adevăr, contribuabilii din industria HoReCa ce vor alege acest mod de impozitare vor determina mult mai simplu impozitul datorat decât cei care aplică impozitul pe profit, fapt ce va simplifica și activitatea de control, dat fiind că autoritățile verifică mai ușor baza de impozitare în cazul microîntreprinderilor.

Pe de altă parte, înainte de alegerea regimului fiscal, trebuie efectuată o analiză care sa aibă în vedere toate aspectele relevante, cum ar fi existența pierderilor fiscale, impozitul cu reținere la sursă ce ar putea fi datorat, având în vedere neclaritățile legate de aplicarea Directivei privind Dobânzile și Redevențele și a Tratatelor de evitare a dublei impuneri sau aplicabilitatea regulilor privind prețurile de transfer.

În concluzie, societățile care au fost supuse până acum acestor forme de taxare, respectiv impozitul pe venit (și acum nu mai îndeplinesc condițiile necesare) sau cel specific, trebuie să analizeze opțiunile pe care le au la dispoziție pentru a alege regimul cel mai favorabil pentru activitatea desfășurată.

A contribuit Răzvan Urzică, Senior Consultant, Impozitare Directă, Deloitte România 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult