Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Școala de Medicină din România lucrează pentru export. Ce le lipsește tinerilor medici să rămână în țară, dincolo de salariu

Medicină de urgență

Foto: Guliver Getty Images

Mă uit cu sentimente amestecate la studenții mediciniști care au terminat acum facultatea. Mulți vor pleca din țară, fără să mai dea rezidențiatul aici. Suntem pepinieră de medici tineri.

Majoritatea va da totuși rezidențiatul în toamnă. Vom avea doctori buni, entuziaști, apropiați de oameni. Ei vor umple spitalele Capitalei. După primii ani de observat totul din interior, unii vor plonja în depresie, dincolo de salariile care nu mai sunt chiar mici.

De ce? Pentru că unii rezidenți vor merge pe un drum pavat, cu semne clare, vor avea și cel puțin un copilot; ei au totul aranjat și loc asigurat. Cei mai mulți vor avea iluzia că se află pe același drum, dar în realitate ei merg pe margine, prin pietre și cioburi. La un moment dat, calea lor se blochează și apare un semn care îi invită pe o ușiță, să părăsească spitalul în care au lucrat. Ajung prin privat, pe salarii mici, pe tot felul de presiuni. Ajung prin spitale total diferite de cele în care visau să lucreze. Sau pleacă, sătui de umilințe. Pentru că, dincolo de bani, umilințele, discriminările, aranjamentele apasă cel mai tare.

Rezidențiatul e comod, chiar dacă e teribil de greu. E comod pentru că ai garanția că stai în spital și ești plătit acceptabil (acum). Ești aproape de medici, de profesori, dar totuși atât de departe. Apoi nu mai vine un timp comod, pentru că ești dat la o parte. Lucrurile pe undeva tot se așază, dar e cumplit de trist că încă sunt bubele astea care n-ar trebui să existe.

Unii luptă de zece ori mai greu ca să ajungă la lucrul atins de alții fără prea mare efort. Alții care au spate, au o pilă undeva, un morman de bani, pe cineva într-o anume poziție. Și ăsta cred că e cel mai trist rezumat de rezumat nu al medicinei, ci al României în ansamblu.

O țară care ne aruncă în depresie, peste granițe, în medii departe de cele frumoase pe care unii chiar le merităm, în umilințe lungi, în lacrimi de dezamăgire. O țară a aranjamentelor, a pozițiilor calde date pe criterii nesimțite. O țară care te invită să trăiești în bule, nu în aer continuu, liber.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • povesti cu medici cu o parte de rezidentiat in Ro, o parte prin occident:
    -in romania marele profesor nu o lasa sa faca nicio manevra, doar sa se uite. In occident rezidentul din primul an stie sa faca mai multe manevre decat cel roman dupa cativa ani pt ca e musai sa le faca
    -in romania i-a luat cateva zile si drumuri sa echivaleze studiile in occident. Plus telefoanele anterioare. Pana nu a scos cadoul nici nu au bagat-o in seama, o amanau peste cateva sapt. In occident a dat pe email documentele catre spital, si a fost deajuns
    - in occident a trebuit sa scrie 2 ore zilnic de hartii de iesire din spital. In Romania doar se vaicareau
    - garzi. Ca sa se descurce cu banii, a facut garzi in occident. Garzile sunt bine platite in occident, specialistii sunt putini si nu vin la camera de garda decat dacaa arde, asa ca a invatat si cerut parerea celorlalti rezidenti intr-o garda cat nu a facut in cateva luni in Romania
    -sedinte unde trebuia sa prezinte cazul si sa studieze pentru, altfel era mancat de intrebarile specialistilor si sefilor de sectie. A spus ca a invatat mai mult decat se astepta
    -teoria invatata in facultatea romaneasca a fost buna. Doar ca inapoiata cu cateva zeci de ani. Zero nutritie si preventie predata in romania.
    -asistentele il mananca de viu in ambele tari asa ca tre sa fie ferm.
    -ancheta si rapoarte pt fiecare neregula facuta.

    Am intrebat daca vreunu din ei se intoarce in Ro. Raspuns: nu. Chit ca isi dau duhul 12 ore pe zi in Saint Luc, si o garda la fiecare 2 sapt. si isi permit numai bicicleta.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult