Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Securistul și demagogul sau viceversa

Klaus Iohannis și Eduard Hellvig

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Eduard Hellvig și Rareș Bogdan, doi dintre băieții lui Klaus Iohannis, au ținut recent niște discursuri care au fost intens mediatizate. Primul a vorbit marți, 4 octombrie 2022, la Cluj-Napoca, în fața unor studenți de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, la împlinirea a 15 ani de la înființarea studiilor de securitate și intelligence. Cel de-al doilea a făcut-o miercuri, 5 octombrie, la Bruxelles, în fața Parlamentului European, în încercarea de a-i convinge pe europeni că România merită să intre în Schengen.

Dl Hellvig a declarat, pe un ton căutat sobru, că își asumă erorile din istoria Serviciului Român de Informații, instituție pe care o conduce de mai bine de șapte ani, de când protectorul său l-a instalat acolo. Însă a vrut să transmită că această structură s-a reformat și modernizat. A amintit ceva despre trecutul instituției, a spus chiar că nu trebuie căutați eroi în structurile regimului totalitar, cu trimitere la Securitate, ai cărei veterani – beneficiari de pensii speciale și de tratament special în sanatoriile sereiste – tocmai au înălțat la Pitești o troiță în memoria securiștilor căzuți pentru impunerea și susținerea comunismului.

Totodată, directorul SRI nu a ocolit acuzele la adresa instituției sale că s-ar implica în jocul politic. I-a criticat pe unii dintre foștii ofițeri ai structurii care s-ar afla în spatele unor oameni și în jurul companiilor de stat. A amintit de prea mulții politicieni care în deceniile anterioare voiau să ia lumină de la oamenii din umbră, a precizat că și astăzi mulți așteaptă sugestii tot de acolo. Nu a dat niciun nume, cum șade bine unui șef peste un serviciu de „intelligence”. Despre „acoperiți” a spus doar că activitatea lor se desfășoară „strict în limitele legii”. Este suficient să deschidem televizorul ca să ne dăm seama dacă afirmația este justă sau nu. Directorul a trecut repede peste legile securității, ale căror drafturi au ajuns în urmă cu câteva luni în spațiul public și au stârnit îngrijorări legitime. Despre controlul parlamentar asupra serviciilor secrete nu am auzit nimic.

Dl Bogdan a utilizat în mesajul rostit la Bruxelles aceleași idei și același ton ca la televiziunea unde a prestat ani și ani. A ținut să urechească țările europene care au avut obiecții în privința admiterii României în Schengen. A ridicat vocea, nu chiar ca la tribuna Congresului Partidului Național Liberal din urmă cu un an, când părea că mai are puțin și explodează ca un balon prea umflat, a amenințat că România poate juca tare, a reluat clișee istorice populare la noi, a folosit problema alimentară ca pe o nucleară de ceaun, la fel și posibila oprire la granița noastră a trenurilor și camioanelor ucrainene care ne tranzitează teritoriul.

Pe deasupra, europarlamentarul a atenționat statele de care depinde primirea în Schengen că există riscul ca, în caz contrar, alegătorii români să-și dea votul populiștilor și euroscepticilor. Se înțelege că dl Bogdan nu este și nu a fost populist. Nici măcar când promitea eliminarea pensiilor speciale în 30 de zile.

Ieșirile la rampă ale celor doi camarazi – la distanță de o zi și aproape două mii de kilometri unul de altul – nu cred că sunt întâmplătoare. Cuvântările domnilor Hellvig și Bogdan, purtători de flamură galben-albastră cu însemne iohannisiene, au atras laude în mass media, pe rețelele sociale, din partea unor politicieni, activi sau ieșiți din joc, jurnaliști de diverse obediențe, agenți de influență, idioți utili și culegători de scame din varii medii. Prieteniile/tovărășiile sunt clare în multe cazuri. Și cei doi, și alții din același club au învățat ce este onoarea în preajma unor maeștri ai disimulării.

„Discurs dur”, „excepțional”, recâștigarea demnității în Europa, cu referire la R.B., „discurs memorabil”, „un eveniment”, apariția unui „lider” cu privire la E.H., cam acestea sunt aprecierile rostogolite la vedere. Unii probabil văd aceste cuvântări ca materiale didactice numai bune de studiat la cursurile de retorică ale PNL, eventual la școlile de vară pentru tineri, sau la consfătuirile închise ale SRI. Mie îmi par doar discursuri menite să arate că rostitorii lor – nu are importanță dacă ei le-au scris sau nu – sunt oameni echilibrați, care lucrează zi și noapte pentru binele general. Printre perdelele de fum putem vedea silueta președintelui-patron. Acest film propagandistic rulează de multă vreme și probabil va fi proiectat și în continuare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Chiar nu merită nici o atenție discursurile conțopiștilor iohannisieni. Dau și ei din gură așa... că le-a ordonat jupânul să nu-i mai audă pe ceilalți, al căror bâzâit îi deranjează tihna.
    • Like 1


Îți recomandăm

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Bosnia Romania

Suntem contrariați de atmosfera din Bosnia, de modul în care a fost primită echipa națională. Lucescu vorbea chiar de condiții de divizia C, evident după ce a criticat arbitrajul, ca în toată cariera lui. Comentatorii sunt siderați de ostilitatea gazdelor, și ne întreabă retoric cu un ton superior dacă ne-am săturat de UE, uitați asta ne așteaptă în afara blocului comunitar. Înseamnă că domnul Lucescu, domnii Grădinescu și Mocanu și tot restul suporterilor care cred că România e altfel, nu știu în ce condiții joacă unii juniori în România. foto Profimedia

Citește mai mult

Nicolae Șerban

E greu să vezi în agricultură mai mult decât vreme, prețuri și noroi. Dar în halele de la Orbeni, printre senzori, tabele și camioane care nu merg niciodată goale, înțelegi că povestea asta e despre altceva: despre disciplină. Despre felul în care cineva a decis că nu „merge și-așa”, că agricultura e știință, nu poezie, și că, atunci când partenerii potriviți se întâlnesc, produsul românesc poate sta pe raft nu doar în iulie, ci și în ianuarie.

Citește mai mult

 expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult