Marin - numele nu este real, pentru a-i proteja identitatea - ar fi trebuit să fie anul acesta în clasa a șaptea, la școala din Apa, un sat unde se agață harta-n cui, dar a abandonat școala în urmă cu câțiva ani. Cine să fi avut grijă de cei cinci frați mai mici sau de animalele din bătătură, dacă pe el mama l-ar fi trimis la cursuri? Părinții - lumea le zice pocăiți, Martori ai lui Iehova - trăiesc din ajutoare sociale și se bucură când primesc haine și alte lucruri de la „frații și surorile” din Germania și Franța.
Unul dintre mezinii familiei lui Marin săi este acum în clasa a treia, iar mama a început să îl trimită mai des la școală, pentru că după ore, de trei ori pe săptămână, rămâne la afterschool unde primește o masă caldă, oferită printr-un program al Fundației Nouă ne pasă. Copilul e încântat, pentru că acasă mănâncă mai mult cornuri. Și supă la plic.
eMAG și Fundația Nouă ne pasă au anunțat recent lansarea unei noi campanii de conștientizare a abandonului școlar, prin care își propun să strângă donații care să transforme absențele din orarul copiilor din mediul rural în ore de educație: „Orarul Clasei care nu se lasă”.
La Școala „Vasile Lucaciu” din comuna Apa, spre periferia județului Satu Mare, la graniță cu Maramureș, învață aproximativ 300 de copii de clasele primare și gimnaziu. Comuna are trei sate: Lunca Apei, aproape depopulat, Someșeni, cu câteva sute de locuitori și Apa, satul cel mai mare, unde este situată școala. Un mozaic etnic compune localitatea - români, romi și maghiari. Familiile din care provin elevii sunt, în mare parte, asistate social, cu părinți plecați în străinătate, familii cu unic întreținător. Mai puțini dintre copii provin din familii cu univers social mai ridicat sau cu posibilități financiare mai mari, ne spune Ioana Apan, profesoară în școală, cu experiență de șase ani în învățământ. Mulți părinți nu își duc copiii la școală, preferă să îi trimită cu animalele pe islaz sau să aibă grijă de frații mai mici. Anual aproape 20 de copii abandonează cursurile Școlii „Vasile Lucaciu”.
„În fiecare zi îi sunam pe părinți, care ne promiteau că își vor trimite copiii la școală...”
Ioana Apan s-a născut în localitate și și-a făcut un scop din lupta cu abandonul școlar în cazul copiiilor nevoiași din Apa.
„Fiind și dirigintă, îi sun acasă pe părinții celor care lipsesc. Părinții ne spun: Da, mâine îi trimit la școală. A doua zi ne trezim că ei lipsesc din nou și tot așa. În fiecare zi sunam părinții care ne promiteau, dar aflam că trebuie să stea acasă, să aibă grijă de frații mai mici, că avem foarte multe familii numeroase. Sau erau trimiși cu animalele”, povestește Ioana Apan. Colega ei, care e dirigintă la clasa opta, nu de puține ori s-a dus cu mașina acasă după elevi să îi aducă la cursuri. „Ce făceau? Dormeau, pentru că mamele dorm până la orele 10, 11 dimineața, iar eu, în calitate de dirigintă, când sun, la ora 10, atunci îi trezesc”, spune profesoara.
Masa caldă și ajutor la lecții pentru 44 de copii din Apa. „Prin asta reușim să îi aducem foarte mult la școală”
Încă de la început, văzând problemele copiilor, că nu se descurcă cu temele, că nu are cine să îi ajute și că riscă să abandoneze școala, Ioana Apan s-a frământat ce ar putea face pentru ei. Prima oară, împreună cu directoarea școlii, s-a interesat la Primărie să vadă dacă cei de acolo le-ar putea asigura tuturor copiilor o masă caldă, să îi atragă la școală. Apoi a aflat că cei de la Fundația Nouă ne pasă oferă oportunitatea finanțării unui afterschool și a unei mese calde pentru copiii din medii defavorizate.
„Am aplicat pentru program, acum suntem deja în al treilea an. Avem 44 de copii în program, din clasele III - VIII. Fundația ne sprijină cu masa caldă, prin asta reușim să îi aducem foarte mult la școală. Copiii așteaptă mâncarea caldă.... De trei ori pe săptămână ei rămân la afterschool, primesc masa caldă, mânâncă și apoi au trei ore de matematică și două de română. Eu fac cu ei consiliere pentru dezvoltarea inteligenței emoționale”, spune Ioana Apan.
Pentru că acasă mamele nu le gătesc acasă mâncare caldă, profesoara Apan a observat că unii copii nici nu știu să mânânce.
„Mănâncă foarte mult cornuri acasă. Chiar ieri aveam o discuție cu colegele mele, că au venit ceva cartofi franțuzești, nici nu au știut să mănânce. Unii au zis că nu le place. Dar ați gustat vreodată?, i-am intrebat. Nu nu am gustat și nici nu vrem să încercăm, că nu știm ce este. După ce i-am încurajat să încerce au zis: A, foarte bun. Tot au mâncat! Nu mănâncă acasă mâncare caldă mulți dintre ei. Mănâncă parizer, alte mezeluri și cornuri, din păcate. Nu gătesc mămicile. Doar supă la plic”, spune Ioana Apan.
„Pentru noi asta e un lucru foarte mare, că încep să vorbească, să iasă în evidență, să nu mai fie așa de timorați”
Copiii care sunt la afterschool în Școala „Vasile Lucaciu” sunt foarte reticenți la cursurile de dimineață, continuă profesoara. Profesorii îi văd la ore precum geografie, informatică că unii dintre ei aproape că nu scoteau niciun sunet. „De exemplu, pe un băiat, nici nu îl știam cum vorbește. La orele pe care le făceam nici nu ridica mâna, iar dacă voiam să îl pun, se băga cu capul sub bancă. Nicidecum nu voia să răspundă, tocmai din această reticență că au în clasă elevi foarte buni, și decât să vorbească ceva greșit, preferă să nu spună nimic”, spune profesoara.
Odată cu începerea orelor de la aftershool, profesoara i-a încurajat pe copii, prin joculețe, să povestească, să se exprime. „Poate că ei acasă nu sunt ascultați”, s-a gândit ea. La orele obișnuite nu are timp să le asculte poveștile, trebuie să le predea materia, sunt tot timpul în urmă...Dar la afterschool ei vin într-un grup mai mic, iar faptul că sunt copii cam de același nivel social și material, copii care provin din familii care au fiecare câte o problemă și câte o poveste, au început să se deschidă. Și a mai observat că și la orele de dimineață acești copii deja au început să ridice mâna, să vină cu caietul să întrebe unde nu înțeleg. „Pentru noi asta e un lucru foarte mare, că încep să vorbească, să iasă în evidență, să nu mai fie așa de timorați”, explicăm Ioana Apan.
Cum decurge o oră de dezvoltare a inteligenței emoționale la afterschool? Prin jocuri, copiii se deschid și își spun poveștile, capătă încredere în ei. Nu au nevoie de caiet, nu scriu decât dacă lucrează pe fișe.
„Prin jocuri, eu vreau să aflu anumite lucruri despre ei. Un exemplu: ce ai dori tu să te faci când vei fi mare? Copilul spune meseria, iar de aici ne dăm seama care sunt visele, până la ce nivel poate să gândească în acest moment. Sau: dacă ai fi un animal, ce ai vrea să fii? Am avut un răspuns - aș vrea să fiu un urs, ca să îi mănânc pe toți. Și de aici ne-am dat seama că acel copil are o problemă. Dar dacă ai avea puteri supranaturale, ce ai vrea să faci? Un copil răspunde că ar vrea să îi distrugă pe toți - de aici ne dăm seama că ceva nu e în regulă cu acel copil. Și apoi ajungem să ne întrebăm oare ce i se întâmplă acasă, iar ei spun. Sunt foarte deschiși la astfel de jocuri. Iar răspunsurile pe care le dau nouă ne ridică niște semne de întrebare, referitor la cum sunt tratați în familie. Avem și o consilieră, care însă vine la școala noastră doar o dată pe lună”, spune Ioana Apan.
„Ne dorim ca acești copii să își finalizeze studiile, să ajungă să aibă o meserie, să nu stea ca părinții lor pe ajutor social”
De la începerea noului an școlar, Ioana Apan a făcut cu copiii de la afterschool jocuri non formale, de incluziune. Se așează toți într-un cerc, se privesc, își spun calități și defecte, sau două adevăruri și o minciună, iar profesoara află lucruri pe care copiii nu le-ar spune altfel. „Le plac foarte mult astfel de jocuri, am n-am făcut unele lucruri: am n-am copiat la școală, am n-am sărit dintr-un copac. Și apoi îi las pe ei. Și ce întrebări credeți că pun? Am n-am fumat. Ei pe ei se întreabă și atunci aflăm cine ce face, dintr-un joc. Ei se distrează și noi adulții asimilăm tot ce vedem acolo și după aceea putem lua măsuri.”
Însă cea mai mare dorință a profesoarei Ioana Apan este ca elevii săi să reușească să termine gimnaziul, iar cei ce nu vor merge la un liceu, să urmeze o școală profesională. „Ne dorim ca ei să își finalizeze studiile și să ajungă să aibă o meserie, să nu stea, ca părinții lor, pe ajutor social, sau să aștepte ajutoare din străinătate, haine sau lucruri, ci să se ducă să își câștige pâinea, să aibă o meserie”.
Uneori, profesoara se dă exemplu copiilor. Născută în sat, nici ea nu a provenit dintr-o familie foarte înstărită, dar datorită faptului că a tot învățat, le povesteste că acest lucru a ajutat-o. „Vreau să îi ajute și pe ei școala, fără școală, au puține șanse, le spun că dacă termină liceul sau o școală profesională au șansa de a se angaja și de a duce o viață mai bună decât părinții lor”, vede ea.
Iar rezultatele programului Nouă ne pasă se văd, riscul de abandon scăzând pe grupele de vârstă incluse în program.
„Cu cei care sunt în programul Nouă ne pasă, care include copii începând din clasa a III-a, chiar am rezolvat această problemă a abandonului, pentru că vin la școală, știu că beneficiază de masa caldă”. Pe lângă masa caldă, pe părinți îi bucură și faptul că elevii care merg la afterschool și-au îmbunătățit rezultatele la învățătură. „Se vede un progres al fiecărui elev. Nici la disciplină nu mai au probleme. Au fost copii care erau violenți din cauza condiției lor, erau cumva indivioși, îi tot atacau pe ceilalți, prin cuvinte urâte. Aici ei se descarcă, povestesc unii celorlalți, simt și ei că sunt ascultați și nu mai simt nevoia de ataca în timpul școlii”, observă profesoara.
44,3% din copiii din mediul rural, în prag de excluziune socială
În primăvara acestui an, clienții eMAG au susținut copiii din programul „Nouă ne pasă” prin donații în valoare de peste 160.600 de lei, care au asigurat peste 5.900 de ore de educație remedială în anul școlar 2021-2022, potrivit unui comunicat transmis de eMAG. Totodată, 2.442 de copii din programul „Nouă ne pasă” au reușit să obțină note mai bune cu aproximativ un punct, cu ajutorul a 377 de profesori din program, iar prezența lor la ore a crescut cu 80%.
„Atunci când un copil nu termină școala, el poate fi considerat o pierdere definitivă în plan educațional și social. Va deveni un adult care va depinde de ajutoarele sociale pe care le va plăti statul, ca pentru fiecare cetățean care nu are nicio pregătire. În același timp, un tânăr care are un parcurs școlar complet va intra imediat în câmpul muncii. Abandonul școlar are un impact negativ asupra economiei, pentru că suma ajutoarelor sociale care sunt destinate celor care nu au o calificare va depăși creșterea pe care un om pregătit și format profesional o va aduce economiei,” a declarat Tudor Vlad, președinte Fundația Nouă ne pasă.
„Am văzut deja cum, cu sprijinul comunității noastre, copiii cu risc de abandon școlar și-au îmbunătățit prezența și performanța școlară și au răspuns „prezent” în noul an școlar. Acest lucru ne determină să continuăm programul nostru și să ne dorim să ajungem în cât mai multe școli pentru a ajuta cât mai mulți copii să transformele absențele în ore de educație. Doar așa, oferind copiilor noștri șansa la educație, putem spera la un viitor mai bun,” a declarat Tudor Manea, CEO eMAG.
Anual, peste 45.000 dintre copiii României abandonează școala, iar 44,3% dintre copiii din mediul rural se află în pragul sărăciei și al excluziunii sociale.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.