Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Securitatea pare mai democrată

Cristian Tudor Popescu

Pe vremea Securității lui Ceaușescu, funcția de turnător nu era trecută în nicio lege. Ca să poată folosi un cetățean în scopurile sale, Securitatea îi cerea să semneze un Angajament. Acesta consta într-o foaie A4, scrisă de mâna celui racolat și semnată, prin care, atenție!, respectivul nu se obliga legal la nimic, doar „își lua angajamentul” să informeze organul în legătură cu acțiuni ostile RSR și să nu destăinuiască nimănui legătura sa cu Securitatea – nici măcar Justiției, în cazul unui proces. Hârtia nu purta niciun antet, niciun număr de înregistrare. Dacă încălcai ce te angajai să faci, nu putea fi utilizată ca să fii tras la răspundere în vreun fel.

Deci: cu Securitatea colaborai doar dacă voiai. Dacă nu, nu. În anii `70, `80, cel puțin, nu erai pedepsit dacă refuzai să devii informator – Securitatea avea de unde alege, era coadă la turnătorie, căci asta aducea niște avantaje „la negru” în starea socială a cetățeanului, de la accesul la niscai brânză și salam, până la siguranța locului de muncă și posibilități de avansare. Așa că întotdeauna am devenit cât se poate de circumspect față de o persoană care spunea că a fost obligată să toarne...

Și iată că acum, în anul de grație 2022, apare un proiect de lege care exact asta prevede: forțarea cetățenilor și firmelor private să colaboreze cu SRI: „Art. 9 – Autoritățile și instituțiile publice, precum și persoanele fizice și juridice au obligația să acorde sprijin, la cerere, Serviciului, în îndeplinirea atribuțiilor sale, potrivit legii”. „Art. 32 – Persoana solicitată este obligată să păstreze secretul asupra aspectelor care au făcut obiectul cererii”. Prin comparație cu un astfel de SRI, Securitatea pare chiar democratică. Inițiatorii proiectului – ar fi interesant de știut cine sunt, poate-i toarnă cineva – au avut probabil ca inspirațional măsura luată recent în Rusia ca taximetriștii să fie obligați să trimită FSB datele clienților pe care-i transportă. 

Potrivit proiectului, noul-vechi SRI vrea să beneficieze de un regim special în raport cu Justiția, asemănător cu cel al Securității. Nu trebuie să aibă dreptul orice procuror să investigheze ofițeri SRI sau să pătrundă în sedii ale Serviciului – doar procurorii „special desemnați”, făcând parte dintr-un soi de nouă SIIJ, SIISRI. Mai mult, anchetarea activităților unor agenți ai SRI în cadrul instituțional al Serviciului nu poate fi declanșată fără anunțarea directorului Serviciului și aprobarea șefului CSAT, adică a președintelui României. Ceea ce reprezintă o imunitate mai tare decât cea a parlamentarilor, care măcar e acordată prin votul plenului.

Pariez că, dacă vor fi întrebați, „gânditorii” acestei minunății legislative vor invoca pericolele războiului desfășurat lângă România. Amenințarea unei dictaturi agresive a fost întotdeauna un pretext foarte bun pentru a suprima democrația într-o societate, mai întâi pe porțiuni, apoi în întregime. Mai ales că avem la guvernare, după 32 de ani, din nou un partid unic, PSDNL, față cu o opoziție ca și inexistentă.

S-a mai întâmplat în istoria României: ca să nu fie, cică, ocupată de ruși, țara a fost ocupată de regimul securist autentic românesc.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult