Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Serena i-a dat cu stadionul în cap copilei Naomi

Serena Williams furioasă

Foto: Guliver Getty Images

Ca s-o învingă 6-2, 6-4 pe marea Serena, copila Naomi Osaka (20 de ani) a jucat un tenis amețitor în prima ei finală de Grand Slam. Nu știu când am văzut-o ultima dată pe Serena Williams depășită atât de evident și sistematic în forță a loviturilor, viteză de deplasare și unghiuri. Nu-mi amintesc când o adversară i-a fost atât de clar superioară în utilizarea armei ei principale: serviciul.

Dar Naomi a rezistat și la ceva chiar mai dur decât „croșeele” Serenei. Frustrată și nervoasă pentru că nu avea ce să-i facă japonezei, americanca i-a aruncat stadionul în cap. Răcnetele ei înlăcrimate la adresa arbitrului Carlos Ramos, pe care l-a calificat drept „mincinos” și „hoț”, susținute de huiduielile publicului, au creat o presiune psihologică uriașă asupra cu nimic vinovatei Naomi Osaka.

Ce s-a întâmplat? 

Antrenorul Serenei, arogantul Patrick Mouratoglou, i-a făcut din tribună, chiar de două ori, cu ambele palme, semnul pe care îl știu toți oamenii de tenis: „Avansează în teren, du-te peste ea!”.

O indicație tactică limpede-lacrimă, înregistrată în prim-plan de camerele de luat vederi și sesizată de arbitrul Ramos.

Așa ceva se numește „coaching” și este interzis în orice meci, pe orice teren din lume. Dacă vă amintiți, în finala Australian Open, Darren Cahill a încălcat aceeași regulă, sfătuind-o prin gesturi din tribună pe Simona Halep. Și a fost penalizată Simona.

Acesta este regulamentul. Că nu e bun, că ar putea fi schimbat, cum se lamenta diversionist după meci Mouratoglou, e cu totul altă discuție.

Nu contează dacă jucătoarea a văzut sau nu gestul. Contează ce a făcut antrenorul. Și pentru greșeala lui, e penalizată jucătoarea, cu avertisment. Exact asta a făcut, sever, dar cât se poate de corect, arbitrul Ramos.

Serena s-a dus la el și, pe un ton ridicat, i-a spus că ea nu a văzut nimic și că nu-i corect să fie penalizată. Ceea ce arată un lucru uimitor: o jucătoare de vârsta și cu experiența Serenei Williams nu cunoaște toate regulile tenisului – sau nu vrea să țină seama de ele.

Meciul a continuat cu o Naomi Osaka recuperând de la 1-3 în setul 2. Orbită de furie, Serena a făcut zob racheta de pământ dintr-o singură lovitură, că ei nu-i trebuie mai multe, ca Simonei.

Asta se numește „racquet abuse” și se pedepsește tot cu avertisment, pe care Carlos Ramos i l-a dat imediat. Dar regulamentul mai spune: la două avertismente, jucătorul este penalizat cu pierderea unui punct. Prin urmare, Osaka a început să servească de la 15-0.

Serena a explodat. I-a urlat arbitrului că îi datorează scuze, că ea nu a trișat în viața ei – ceea ce o cred. După care au urmat insultele. Ramos a aplicat din nou, dur, Codul: pentru „verbal abuse” la adresa arbitrului, jucătoarea este penalizată cu pierderea unui ghem. 5-3 pentru Osaka.

Cu greu, Serena a putut fi convinsă de oficialii chemați pe teren să reia meciul, încheiat în stil de mare campioană de o Naomi care a reușit, de necrezut, să nu-și piardă concentrarea în infernul de pe Arena Arthur Ashe.

Naomi Osaka, plângând la finalul partidei (Foto: Guliver Getty Images)

Serena și-a mai reparat imaginea îmbrățișând-o pe timida și respectuoasa Osaka și spunând ce a văzut o lume întreagă: că japoneza a fost mai bună.

Totuși, această finală US Open lasă o amintire destul de amară: cea mai mare jucătoare de tenis a tuturor timpurilor a demonstrat că știe cel mai bine să câștige, dar mai are mult de învățat la dificilul capitol a ști să pierzi...

Serena Williams nu și-a putut stăpâni emoțiile (Foto: Guliver Getty Images)

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Sandra Paul

La 16 ani, Sandra Paul știe deja că performanța nu arată întotdeauna ca o medalie de aur. Uneori arată ca o dimineață începută prea devreme pentru un antrenament. Alteori, ca un robot care nu funcționează după zeci de încercări. Sau ca o zi în care trebuie să alegi între o petrecere și câteva ore de studiu în plus.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon De la joacă la teme: cum amenajezi o cameră de copil care crește odată cu el

Toamna schimbă ritmul întregii familii. Copiii s-au întors la școală, vacanța a lăsat loc temelor, proiectelor și dimineților în care fiecare minut contează, iar camera copilului începe din nou să îndeplinească mai multe roluri în aceeași zi. Este dormitor, loc de studiu, spațiu de joacă, bibliotecă și - pentru copiii mai mari - primul teritoriu al casei pe care încep să-l simtă cu adevărat al lor.

Citește mai mult

Andrei Negulescu

Există o presupunere confortabilă pe care o facem ori de câte ori vorbim despre viitorul muncii: tehnologia avansează, iar organizațiile se transformă odată cu ea. Realitatea din România arată altceva. Zeci de companii mari, care produc miliarde de lei anual, funcționează și azi fără un sistem elementar de management al contractelor. Este o concluzie la care au ajuns oameni care lucrează în domeniul digitalizării și pe care istoria ultimilor ani i-a învățat ceva: valul de inteligență artificială care a început să acopere piețele nu va eroda automat aceste rezistențe.

Citește mai mult