Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Șezătoare live pe Facebook cu Tușa Floare din Oaș. Întrebarea Simonei Halep: „Mătușă, pentru dorul de casă știți vreun leac?”

La 83 de ani, Tușa Floare are în casa sa din Negrești Oaș o cameră muzeu plină de obiecte tradiționale oșenești. Adevărata valoare pentru cultura română nu este însă reprezentată de acea încăpere. Ci de ea însăși.

Floare Finta este printre românii declarați „tezaur uman viu" de către Ministerul Culturii, Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Este un titlu onorific acordat celor care reușesc să păstreze vii valorile tradiționale.

Iar mătușa Floare exact asta face. Coase straie, face clopuri oșenești și ține și astăzi gospodăria așa cum a învățat de la mama ei. Mama ei a cărei amintire e prezentă într-o fotografie alb-negru de pe perete. „Acolo e mama cu desagii pe mână, cu coșarca în mână, s-a dus la sâmbră pe deal”, le arată Tușa Floare miilor de oameni care o urmăresc.

Peste 56.000 de oameni au urmărit șezătoarea pe care, marți seară, Tușa Floare a ținut-o live pe Facebook pe pagina de facebook România Nedescoperită. În timpul ei, atât ea cât și o altă mătușă, intră în legătură cu oameni din toate colțurile României, care îi pun întrebări despre cum era viața odată, dar și cum ar trebui să arate astăzi. 

„Întreabă Simona Halep: Mătușă, pentru dorul de casă știți vreun leac?”, iar mătușa răspunde: „Pentru dorul de casă? Cum să nu: Stai gândul la casă și, dacă ți-e drag, faci ce poți cum poți, să mai vezi casa. Să mai vezi bunicii. Cum stau? Să-i mai întrebi la telefon: Mi-e dor de casă! Hai, Dragă, și vii? Îți trece dorul, că mai grăiești.”

Copiii și nepoții ei sunt astăzi plecați în străinătate, iar mătușa le zice mereu. „Să fiți buni și mă mai sunați din când în când. Și-așa mă sunați destul, că zic câteodată: Lasă-mă să lucru că nu pot de telefon. Când vi se face dor, veniți, vă aștept cu drag, poarta e deschisă”, spune Floare Finta, care își așteaptă copiii și nepoții de Crăciun.

A învățat să lucreze în copilărie și, odată cu meșteșugul a deprins o lecție de viață, pe care le-a transmis-o la rândul ei celor care o privesc. „Îmi plăcea să fac de toate, să cos, să mă îmbrac, să mă duc la dans, să fac chită. Când am fost de 13 ani am băgat chita în cuptor. Trebuie să ai ambiție să faci, că de n-ai ambiție nu faci nimic. Nu nu știu, mă tem... Pui mâna și faci, și bine, și rău. Azi fac mai bine, numai așa te înveți.”, spune Tușa Floare.

Țese și coase și astăzi, numai că ceva s-a schimbat. „Se folosea și cânepă și bumbac. Acum nu mai toarcem cânepă, zic că e drog și ne bagă la închisoare”, râde ea.

Pagina de Facebook România Nedescoperită face accesibilă oricui acea Românie de poveste aflată la capătul cărărilor neumblate sau la marginea unui sat de munte. 

În fiecare marți de la ora 19:00, personalitățile recunoscute drept tezaure umane vii pentru păstrarea obiceiurilor stravechi își spun aici poveștile în direct. Oricine poate lua acum parte la o șezătoare autentică din Oaș, un recital de fluier susținut de ultimul doinar, o lecție de cojocărit ori de pictură naivă pe sticlă. 

După Țara Oașului, următoarea oprire în România Nedescoperită va avea loc marțea viitoare, de la ora 19:00, în Țara Lăpușului. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

CTP--

Fără exagerare, documentarul-anchetă Recorder „Justiția capturată” este unul dintre cele mai importante acte jurnalistice din ultimii 35 de ani. Structurat logic, pe o acumulare de mărturii, date, cazuri, fără ură și părtinire, mobilizând magistrați care și-au luat inima-n dinți și au început să vorbească, filmul îți cade în cap la final ca o lespede.

Citește mai mult

 Vlad Predescu.

„Mi-am operat mama, căreia am pus o proteză de șold și mi-am făcut curaj, aș putea spune, câteva luni. După ce am intrat în intervenție și am reușit să mă detașez și să uit că o operez, lucrurile au decurs foarte bine. Slavă Domnului, e pe picioarele ei și merge în continuare”, spune medicul ortoped al cărui nume este sinonim cu excelența în chirurgia artroscopică și a genunchiului: Vlad Predescu. Imagine din arhiva personală a dr. Vlad Predescu

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Hadi Rahimian

Există copii în România născuți de două ori. Nu, nu e o greșeală de scriere și nici o eroare a serviciilor de stare civilă. Hadi Rahimian, un medic român, născut în Iran, operează feți aflați în uterul mamei oferindu-le viață. Cei mai mici dintre ei au 18 săptămâni gestaționale.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  Cătălin Copăescu

„Nu am căutat să mă victimizez într-un sistem în care aveam nemulțumiri, dar am căutat să ofer pacienților mei intervenții chirurgicale cât mai performante”, spune doctorul Cătălin Copăescu, de al cărui nume se leagă excelența în chirurgia bariatrică minim-invazivă în România.

Citește mai mult