Foto: Profimedia
Nu-mi place Charlie Kirk. Niciuna dintre ideile lui nu-mi spune nimic. Doar mă revoltă. Pentru că nu cred că omul se naște cu dreptul natural la a purta armă și că prețul unor vieți de oameni nu e prea mare pentru conservarea acestei situații, nu cred că bărbații trebuie să stabilească rolul femeii în lume și nici nu cred că femeile violate și însărcinate în urma tragediei ar trebui să păstreze totuși copiii.
L-am urmărit pe Charlie Kirk în dezbaterile lui din universitățile americane și mi se păreau enervante confruntările acelea de poziții absolut contradictorii. Sincer, nici azi nu le văd rostul. Cui servește ca eu, care cred doar în negru, să discut cu tine, care crezi doar în alb, despre noapte? Încerc să spun că, atunci când omul are convingeri personale și principii solide, când crede în ceva din tot sufletul lui, nu are niciun rost pe lumea asta să îl contrazici. Nu vei avea parte decât de o ceartă și de un resentiment de care puteai să te scutești. Nimeni nu poate convinge pe nimeni că principiile personale sunt greșite. Principiile sunt stâlpii a ceea ce suntem. Fiecare dintre noi. Nu poți cere nimănui să își înlocuiască stâlpii de susținere, pentru că tu crezi că există și stâlpi mai solizi.
De aceea, ce făcea Charlie Kirk în universitățile americane mi s-a părut mereu un consum de energie, care probabil îi aducea niște bani, căci făcea totul pentru că așa devenise o voce, prin faptul că se contrazicea entuziast și pe față cu progresiștii globalisti și woke-iști. Kirk era un personaj care se simțea bine în conflicte, căruia îi plăcea contradicția, îi plăcea să enerveze, se vedea pe fața lui că nervii pe care îi provoca celor din jur îl făceau foarte fericit.
Deci, cum am spus: nu-mi plac ideile lui Charlie Kirk. Și nici el nu mi-a plăcut. Dar nu-mi plac multe persoane și idei și acțiuni din lume și, cu toate astea, nu cred că ele ar trebui să dispară. Nu sunt eu buricul pământului, ca să decid ce ar trebui să fie corect și ce nu la modul absolut. Singurul drept pe care îl am e acela de a avea părerea mea. Toate ideile și persoanele au dreptul să fie, să se manifeste și să demonstreze. Că ne place sau nu o ideologie, că ne plac sau nu anumite persoane, că ne convin sau nu anumite drepturi, astea sunt preferințe. Care nu ar trebui să afecteze niciodată acele persoane, idei sau acțiuni.
Era o vorbă înțeleaptă: “Live and let live”. Adică trăiește după regulile tale și lasă-i și pe alții să trăiască după ale lor. Acceptă că nu ești tu centrul universului, ca să poți avea pretenția că adevărul e, în mod necesar, la tine. Charlie Kirk a fost un ideolog al MAGA. A fost ucis cu o zi înaintea comemorării celui mai sângeros atentat terorist din istoria SUA cu un glonț care l-a nimerit în carotidă, luându-i orice șansă de a supraviețui atacului oribil. Și uite așa s-a făcut un pas către o lume cu adevărat periculoasă.
Nu e nimic normal în faptul că oamenii încep să fie uciși pentru ideile lor. Nu e nimic sănătos în faptul că un ideolog al unui curent politic e ucis în public, în timp ce le vorbește unor studenți. Nu e nimic demn în faptul că s-a ajuns atât de repede aici. Și nu, nu vă mințiți că povestea asta e departe de noi, e peste ocean, nu ne afectează. Pentru că, în fapt, povestea asta e deja aici.
Primesc de multe luni amenințări cu moartea și injurii îngrozitoare. Și nu le iau în serios de cele mai multe ori, dar recunosc că o vreme, după ce le citesc, mă simt ciudat. Și mă întreb ce ar fi dacă unul dintre oamenii ăștia o să decidă într-o zi să treacă de la cuvânt la faptă. Căci știți cum e: la început a fost Cuvântul. Și ar face ceea ce promit, din simplul motiv că ideile mele sună greșit în urechile lor. Deși eu nu i-am întrebat niciodată pe acești oameni care sunt ideile lor și nici nu le-am judecat vreodată la nivel personal pe acelea.
Zic de ani întregi că violența din online se va transfera, încetul cu încetul, în plan fizic. Că ura noastră din comentarii va deveni ura de pe străzi. Că vom ajunge să ne facem rău intenționat. Pentru că ura întunecă mintea. Iar extremele sunt cel mai rău lucru posibil. Și fie că vorbim de stânga sau de dreapta, vedeți că extremele se întâlnesc întotdeauna. Vedeți că toți extremiștii, indiferent de ce parte a extremei sunt, au mai multe în comun decât au cu orice moderat.
Opoziția la extremă se numește, de fapt, moderație și moderația ne spune că, oricât de ticălos și iresponsabil ar fi un om, el nu merită să primească pedeapsa capitală la îndemnul și judecata unui om de pe stradă. Că există tribunale pentru ticăloși și iresponsabili. Că nu e bine să ne facem singuri dreptate, chiar și când justiția e amorțită. Nu asta e treaba noastră aici. Dimpotrivă, treaba pentru care ne-am trezit în lumea asta e aceea de a învăța unii de la alții, de a ne înțelege unii pe alții și de a pleca mai buni decât am venit. Nu mai răi, nu mai înverșunați, nu mai plini de venin, nu criminali.
De asta ce s-a întâmplat cu Charlie Kirk în SUA spune ceva foarte rău despre direcția pe care a luat-o lumea. Căci extremele se hrănesc reciproc până încep să se anihileze. E cam ultimul ceas în care putem decide să ne potolim. Că după ce începe tăvălugul, nimeni nu-l va mai putea opri.
E destul de rău ce se întâmplă în plan geopolitic, nu trebuie să ne fie și intern imposibil de trăit unii cu alții. Sigur, ne putem opri dacă a mai rămas vreun pic de spirit de autoconservare în specia umană. Dacă nu, nu. Dar nu trebuie să uitam nicio secundă că suntem aici pentru că, dintr-un punct încolo, am renunțat de tot la moderație. Și monstrul pe care l-am hrănit ne va ucide și pe noi. E o poveste veche de când lumea, care se repetă ori de câte ori omul uită că nu e decât un pumn de pământ într-un univers care chiar ne dă lecții de umilință.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
ASTA E CEL MAI ORIBIL LUCRU AUZIT PE REPUBLICA. pai asta e fix dialogul pe care astia liberali il tot promoveaza. ce vrea autoarea sa se faca? cine crede in alb sa ramana cu alb cine in negru doar cu negru?
gasesc 40 de aritcole doar aici unde se vorbeste de dialog si acum dialogul e criticat ca venea de la un conservator? acum e gresit?
si dezbaterile lui, cu tot cu ideile lui gresite, erau foarte civilizate. ca spunea minciuni sau avea idei dubioase e altceva. dar cand spui ceva si ii dai dreptul la replica civilizat cuiva si asculti ce zice ca mai apoi sa contrazici, si sa iti expui ideile criticii altora e o dezbatere civilizata.
"De aceea, ce făcea Charlie Kirk în universitățile americane mi s-a părut mereu un consum de energie"
pai de ce nu vorbim si cum profesorii din universitatile alea promoveaza la greu ideologia woke? sau nu avem voie sa criticam asta?
kirk mergea prin universitati tocmai ca acolo erau indoctrinati studentii.
FOARTE MARE RUSINE REPUBLICA.
sa il critici pe kirk e una, dar sa critici dezbaterile si dialogul civilizat e gresit
Hitler ???
Stalin ??
Progresistii?
Timpul dialogului a trecut.
Așa că cască ochii și urechile și încearcă să vezi realitatea.
Dar voua vi s-a infundat, bestiilor!
Payback time.
Trebuie să se schimbe generaţiile... chiar şi astea "noi" consumatoare de Scrumbucks în pahare de unică folosinţă... Spor la cafeluţăăăăă, ăăăăăă despre ce vorbeam!? :))