Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Simona a căzut, dar e în picioare

Simona Halep - Roma

Foto: Guliver Getty Images

Din pricina poticnirii în zgura rea a Romei, a avut de suferit nu numai glezna dreaptă a Simonei. Armura psihică pe care și-a pus-o la începutul sezonului pe zgură și care a apărat-o în toate momentele grele, s-a crăpat. Încrederea în corpul ei a părăsit-o pe Simona.

Accidentările fac parte din tenis. Până atunci, o dominase pe Elina Svitolina, nu numai pentru că avea 5-2, cât, mai ales, datorită schemei de joc implacabile, cu schimburi tari de pe fundul terenului și schimbări de direcție decisive, din care ucraineanca nu părea a ști să iasă.

După momentul gleznei sucite, Simona a pierdut controlul meciului. A doua intervenție a lui Darren Cahill a fost, pentru prima dată, fără efect, ba chiar cu unul negativ. „Joci bine, dă mai mult spin pe forehand și muncește, nu te pripi, fă câte schimburi e nevoie, ca să câștigi punctul. Încetează să te mai plângi de problema cu glezna. Au trecut 8 ghemuri de atunci”. Corect, dar cred că Darren nu sesizase gravitatea leziunii, atât fizice, cât și mentale – de aici răspunsul ei scurt și mohorât: „Atunci, o să tac”. 

În pauza dinaintea setului decisiv, camera s-a oprit vreo 15 secunde în prim-plan cu chipul Simonei. Văzându-i privirea, am avut certitudinea tristă că nu mai poate lupta și că va fi învinsă repede. Frumos din partea ei că nu a abandonat, lăsându-i Svitolinei bucuria întreagă a victoriei.

Simona Halep a pierdut o bătălie, lupta continuă. Parcursul ei pe zgură a fost excelent: dublă victorie la Mamaia în Fed Cup împotriva mariii Britanii, semifinalistă la Stuttgart, învingătoare la Madrid, finalistă la Roma. Poate că niciodată n-a fost atât de bine pregătită înainte de Roland Garros.

Nu ne rămâne decât să sperăm din toată inima că glezna i se va vindeca până atunci...

La băieți, numele semicentralului de la Foro Italico s-a dovedit premonitoriu: Next Gen. Alexander Zverev și Dominic Thiem au arătat pentru prima oară ca succesori ai semizeilor Nole și Rafa în fruntea clasamentului mondial. Îmi era greu să cred, după vremurile celor 4 mari, Federer, Nadal, Djoković, Murray, că e posibil ca tenisul să fie jucat next level, și mai iute, și mai tare, și mai precis. Dominic și Sașa sunt supereroii de mâine ai marilor arene... 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Dosarele Epstein / sursa foto: Profimedia

Carevasăzică qanonii au avut dreptate. Doar că nu era o pizzerie, ci o insulă. Și nu erau (doar) democrații, ci toată lumea, de la extrema stângă (Chomsky) la extrema dreaptă (Bannon, Thiel), de la președinți și consilieri prezidențiali la actori și regizori, de la multimiliardari la cercetători și profesori, de la membri ai familiilor regale la burghezi banali.

Citește mai mult

Invatamant superior / sursa foto: Profimedia

Eu m-am mirat că în universitățile occidentale este posibil să existe profesori universitari proveniți direct dintre practicieni, unii nici măcar n-au studiat respectiva disciplină pe care o predau, în facultățile absolvite de ei. Contează doar priceperea practică. Cum se spunea la noi pe vremuri: teoria ca teoria, dar practica ne omoară. În mod evident, în societatea occidentală, inclusiv la nivel universitar, se pune accent mult mai mult pe activitatea practică.

Citește mai mult