Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Simona – învinsă de tenis! Unde ești, Darren?

Simona Halep - Roland Garros

Mai mult decât o înfrângere fără drept de apel în fața unei supernove de 17 ani care amintește de adolescentele Martina Hingis sau Maria Sharapova, Simona a fost învinsă de alt tenis, cel care vine în anul 2019.

Amanda a crescut cu acces constant la lovituri pe care Simona nu le-a posedat niciodată: din orice zonă a terenului și din orice situație, americanca lovește adânc și plasat, în unghiuri ascuțite, cu un procent foarte mare de puncte câștigate direct. Ea face ca meciul de pe zgura pariziană să pară desfășurat pe hard! 

Mai rău, Anisimova, ca și cealaltă puștoaică feroce ajunsă în semifinală, Markéta Vondroušová, pune scurte cu mână rece, din orice poziție, și poate să vină la fileu cu voléuri sigure și smash-uri asemenea – secvențe de joc pe care Simona nu le stăpânește.

Campioana en-titre de la Roland Garros ar fi avut șanse să facă față tenisului dărâmător al noii generații dacă ar fi putut să joace în modul defensiv-agresiv, bazat pe lovituri de inițiativă, decisive și nu pe așteptarea greșelii adversarei, cu o determinare „câinoasă”, așa cum a arătat anul trecut sub îndrumarea lui Darren Cahill. Vă mai amintiți cum făcea ochii mari „fiara” Muguruza depășită în agresivitate de Simona? Însă fără Marele Australian, Simona s-a retras în acest sezon în vechiul joc de apărare și psihicul ei s-a înmuiat...

Pentru ca Simona Halep să se mențină la vârf, nu văd altă posibilitate decât întoarcerea lui Cahill. Care să opereze schimbări importante în jocul ei, să-l upgradeze, cum se spune. Altfel, după ce a fost în ultimii 5 ani cea mai constant foarte bună jucătoare a lumii, Simo poate fi dată peste cap, odată cu colege ale ei de generație, de aceste tinere lupoaice necruțătoare... 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult

Casa dintre blocuri / sursa foto: Mystage.ro

Afrim este regizorul care a înțeles ceva esențial despre cum funcționează psihicul uman: că ceea ce ne marchează profund nu sunt doar evenimentele mari, spectaculoase, catastrofice, deși acestea își fac din plin loc pe scenele lui. Ceea ce ne marchează sunt gesturile mărunte, repetitive, tăcerile prea lungi la masa de seară, privirea unui părinte care nu reacționează, melodia care se aude mereu din camera de alături.

Citește mai mult