Cu 3 ani în urmă, la Openul Australiei, Ekaterina Makarova o învingea 6-4, 6-0 pe Simona Halep. Anul trecut, la Washington, la începutul setului decisiv, Simona abandona, doborâtă de căldură, tot în fața Makarovei. Acea Simona Halep, nervoasă și crispată, temătoare de loviturile tari și ascuțite ale stângacei rusoaice, nu mai există.
Astăzi, la Doha, având în spate un an 2017 de acumulări pe toate planurile și epopeea luptelor pe care le-a dus în infernul sufocant și umed de la Melbourne, Simona vs Makarova a arătat ca un veteran din Vietnam spulberând un pifan. Lovitura cea mai bună a finalistei de Grand Slam a fost încrederea. Un val înalt de siguranță de sine a traversat mereu fileul, făcând-o pe Makarova să dea disperată din mâini și din picioare.
Și serviciul. Condusă cu 5-1 în primul set, rusoaica a încercat, mobilizată de antrenorul Thomas Hogstedt, să străpungă valul. A câștigat două ghemuri, părea că va reveni, dar Simona i-a retezat avântul cu niște servicii 1 și 2 plasate matematic (Andrei Pavel a răsuflat ușurat).
Iar în setul 2, pe chipul Ekaterinei s-a putut citi sentimentul că totul e zadarnic, n-o poate bate pe această Simona Halep. Nu a mai contat că Simo nu este la capacitatea ei maximă de deplasare...
Sorana Cîrstea a reușit o victorie prețioasă în fața talentatei belgience Elise Mertens, aflată în plină ascensiune dar puțin uzată de meciurile multe. Cunoscutului ei stil agresiv, cu lovituri tari și riscante, Sorana i-a adăugat ceva ce văd mai rar la ea: mobilitate deosebită, hotărârea de a alerga după orice minge, oricât de dificilă, capacitatea de a se menține dinamică și ofensivă indiferent de scor sau de jocul adversarei. Sorana „cea leneșă”, dispusă doar să lovească decisiv, uneori excelent, dar „de pe picioare”, fără să-și „murdărească șosetele”, fără a lucra prea mult cu corpul ca să ajungă bine la minge, a rămas undeva pe margine.
Ultima minge a meciului este grăitoare: Mertens prinde un forehand adânc și apăsat în partea dreaptă, la care, de obicei, Sorana nu prea se mai ducea. Acum, a sprintat, s-a întins cât a putut și a azvârlit un lob scurt, nu departe de fileu, dar suficient de înalt, „plouat”. Elise și-a potrivit drive-volé-ul cu ochii în sus (deranjant în lumina artificială) și a trimis 4 m afară!...
Nu pot decât să sper că Sorana își va păstra vioiciunea și în turul următor, în fața Garbiñei Muguruza.
Iar pe Simona, glezna s-o țină, că restul e berechet.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
