(Imagine: Inquam Photos/ Octav Ganea)
Capitala României pare să fi intrat, de câteva luni, într-o stare de degradare care începe să-și arate efectele. Gropile din asfalt de la Piața Victoriei au devenit subiect ironii pe Facebook chiar și pentru colegii de partid ai primarului general Nicușor Dan, susținut la alegerile locale din 2020 de PNL și USR-PLUS.
Tot mai mulți cetățeni atrag atenția asupra modului în care sunt administrate parcurile, care nu au fost încă amenajate, dar și asupra puținelor spații verzi din zonele centrale- iarba a ajuns să fie înaltă până la genunchi și nimeni nu pare să ia vreo măsură.
Capacitatea incredibilă a naturii de a se regenera între betoane se vede în Delta Văcărești. Întrebarea este dacă ne dorim astfel de habitate și lângă ASE sau în Cișmigiu.
La cea mai recentă conferință de presă, întrebat dacă s-a certat cu frizerul (pentru că are părul foarte lung), primarul general a răspuns: „Haideți să facem un sondaj în rândul bucureștenilor, să vedem dacă ar trebui să mă tund”, râzând când a auzit întrebarea.
Dincolo de glumă, nu știm dacă Nicușor Dan are vreun conflict de vreun fel cu vreun frizer. Ce pare limpede însă este că a dat la fel de multă importanță tunsului ierbii din capitală pe cât a dat frizurii sale. De asemenea, e puțin probabil ca pentru a tunde spațiile verzi să fie nevoie de un sondaj între locuitori, întrucât rezultatul este previzibil.
Aflăm și că în București nu au fost realizate programele de igienizare și deratizare necesare. Fără administrarea schemei de tratament, vom avea o vară plină cu țânțari, muște și căpușe. Mai mult, riscăm să ne întâlnim tot mai des cu șoareci și șobolani, pentru că e de așteptat ca numărul lor să crească.
Este limpede că aceste probleme pot fi puse- în parte- pe seama administrației Firea și modului în care au fost tocați banii Bucureștiului în 2016-2020. Există voci care susțin că întârzierea în adoptarea bugetului național pe 2021 și apoi certurile din consiliul general pentru votarea bugetului capitalei au produs sincope în finanțarea diverselor servicii, dar că este de așteptat ca acestea să fie reglate din mers. Cu toate acestea, Bucureștiul pare să se miște diferit în sectoare și să probeze zicala că omul sfințește locul. Unele sunt mai bine organizate și au trecut prin curățenia generală de primăvară. Altele par să stagneze și nu demonstrează că au schimbat garniturile și majoritățile. Surprinzătoare este evoluția de la sectorul 6, unde primarul Ciprian Ciucu este foarte prezent mediatic și se străduiește să livreze rezultate vizibile ca un gospodar implicat.
Primarul general are o prezență publică tot mai discretă în ultimele luni și dă senzația că e copleșit de probleme. Desființarea companiilor Primăriei Generale înființate de administrația Firea, reabilitarea sistemului de încălzire și apă caldă care a creat mari frustrări locuitorilor capitalei iarna trecută și în această primăvară, finanțarea marilor lucrărilor de infrastructură ce bat pasul pe loc din lipsă de bani, modernizarea transportului în comun, negocierile interminabile pentru buget- toate îl țin pe primarul Nicușor Dan îngropat în dosare.
Orice om cu o urmă de rațiune și bun simț înțelege că un primar nu poate rezolva în 12 luni provocările apărute după 4 sau 12 ani de mandate catastrofă sub administrațiile Firea și Oprescu, marcate de risipirea fără discernământ a banilor publici, acumularea unor datorii imense, numiri politice și festivaluri cu iepuri și găini înhămate la căruțe.
Pe de altă parte, nu poți să nu te întrebi de ce nu aplică fostul olimpic premiat la matematică Nicușor Dan metode simple de identificare și rezolvare a priorităților din administrație, astfel încât să rezolve cât mai multe probleme din teza care i s-a pus în față prin câștigarea alegerilor, până la scurgerea timpului alocat testelor (a se citi până la finalul în mandatului său).
Ca și în cazul sportivilor, participanții la concursuri internaționale se perfecționează în strategii care să-i ajute să obțină performanțe. Cei mai mulți, de exemplu, rezolvă la început problemele mai ușoare, pentru a aloca mai mult timp subiectelor foarte dificile. Sunt metode de dozare a resurselor și energiei, pentru a lua punctaj maxim.
Strategia domnului Nicușor Dan provoacă multe nedumeriri.
Care să fie, oare, modalitatea sa de a conduce Bucureștiul și de așeza prioritățile, dacă o chestiune de sănătate publică precum cea de asigurare a igienizării și deratizării nu a fost în topul listei, așa cum nu a fost nici tăierea ierbii din parcuri, dar nici lucrările de întreținere și asfaltare a gropilor ivite peste iarnă?
În cazul deratizării, explicația oamenilor din primărie este legată de desființarea Companiei Municipale Eco Igienizare, ai cărei angajați nu și-au mai primit salariile. Pe de altă parte, e greu de înțeles de ce Primăria Generală nu a organizat licitații în regim de urgență sau nu a dat drumul la proceduri de încredințare directă, ca să prevină invaziile de țânțari, căpușe și rozătoare.
Acțiunile de dezinfecție și deratizare vor începe în această lună și se vor finaliza la sfârșitul anului, scrie buletin.de. Programul Unitar de Acțiune, care stabilește numărul de tratamente și locurile în care se aplică, trebuia să fie aprobat pe 26 aprilie.
În 19 mai 2021, cu aproape o lună întârziere, Consiliul General al Municipiului București a aprobat finanțarea Programului Unitar de Acțiune pentru Deratizare şi Dezinsecție pentru anul 2021. Bugetul inițial pentru deratizarea din acest an era de 38 de milioane de lei, însă Nicușor Dan a depus un amendament prin care a înjumătățit suma la 16, 7 milioane de lei.
Să sperăm că tăierea cu 50% a bugetului nu se va traduce- românește- prin diluarea concentrațiilor recomandate ale substanțelor cu 50% apă de ploaie.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dar de departe cea mai grava problema, prin impactul pe care il are asupra sanatatii si vietii bucurestenilor, este poluarea aerului.
Apropo de alte capitale europene, as vrea sa vad ce ar zice primarii acelor orase daca li s-ar explica marea cauza a acestei poluari monstruoase, de zeci de ori peste limitele admise. Anume ca, de vreo 30 de ani, in comunele din jurul Bucurestilor s-au aciuat comunitati de oameni care ard continuu, repet: continuu, cauciucuri uzate. De ce? Simplu, pt ca sunt un combustibil gratis si perfect pt a topi, prin ardere lenta, invelisul de plastic si cauciuc al sutelor de kg de cabluri de cupru si alte metale, din ale caror furt si vanzare acei oameni traiesc. Ei sunt sprijiniti in atentatul lor la sanatatea bucurestenilor de multiple verigi ale coruptiei - primarii respectivelor comune, politia locala, firmele care se bucura sa scape gratis de niste deseuri cu metale in ele (se ard si aparate electronice, pt cateva miligrame de aur in contacte), paznici de depozite care se lasa furati noaptea de cabluri si fier vechi, intermediari si firme care cumpara acele metale desi le stiu provenienta, in sfarsit, jurnalisti si politicieni care tac malc dupa ce isi incaseaza zeciuiala.
Ar trebui sa le spunem acelor primari straini si povestea "Prostia omeneasca", de Ion Creanga, care incepe cu pilda drobului de sare. Poate asa ne-ar intelege mai bine drama nationala.
Dar de departe cea mai grava problema, prin impactul pe care il are asupra sanatatii si vietii bucurestenilor, este poluarea aerului.
Apropo de alte capitale europene, as vrea sa vad ce ar zice primarii acelor orase daca li s-ar explica marea cauza a acestei poluari monstruoase, de zeci de ori peste limitele admise. Anume ca, de vreo 30 de ani, in comunele din jurul Bucurestilor s-au aciuat comunitati de oameni care ard continuu, repet: continuu, cauciucuri uzate. De ce? Simplu, pt ca sunt un combustibil gratis si perfect pt a topi, prin ardere lenta, invelisul de plastic si cauciuc al sutelor de kg de cabluri de cupru si alte metale, din ale caror furt si vanzare acei oameni traiesc. Ei sunt sprijiniti in atentatul lor la sanatatea bucurestenilor de multiple verigi ale coruptiei - primarii respectivelor comune, politia locala, firmele care se bucura sa scape gratis de niste deseuri cu metale in ele (se ard si aparate electronice, pt cateva miligrame de aur in contacte), paznici de depozite care se lasa furati noaptea de cabluri si fier vechi, intermediari si firme care cumpara acele metale desi le stiu provenienta, in sfarsit, jurnalisti si politicieni care tac malc dupa ce isi incaseaza zeciuiala.
Ar trebui sa le spunem acelor primari straini si povestea "Prostia omeneasca", de Ion Creanga, care incepe cu pilda drobului de sare. Poate asa ne-ar intelege mai bine drama nationala.
În contextul ambițiilor și orgoliilor politicie dovedite de partenerii care administrează România, primarul ales de noi degeaba are dorința și puterea de muncă necesare, el nu va avea parteneri guvernamentali pentru a-și pune programul în fapt. Plus structurile PSD-iste care de generații sunt înțepenite în toate instituțiile statului și care sabotează orice reformă concretă.
Bucureștiul nu va putea să se dezvolte atât timp cât vor exista cele 6 sectoare politice, indiferent cine este primar ales - politic ori independent, și orice ce program excelent ar avea, succesul activității primarului depinde de un vot în consiliu unde orgoliile hotătăsc.
Așa se explică de ce din 1989 până azi nici un primar ales de bucureșteni nu a reușit să ridice capitala la un nivel european. Mult mai eficient ar fi să dispară cele 6 sectoare care consumă banii contribuabililor fără eficiență. La fel ca în cazul județelor cănd se pot reduce cheltuielile revenind la împărțirea pe regiuni istorice.
Cred ca mai este ceva aici. Sunt multi angajati in primarii care nu sunt fericiti cu noua schimbare si cred a lucreaza la minim sau chiar greva japoneze neoficiala. Iar cei noi fara experienta nu stiu cum sa faca lucrurile sa se miste sau sa se miste mai repede. Si cred ca si competitia intre sectoare si primaria generala isi spune cuvantul