Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Sondaj Vodafone: Cetățenii europeni cred că sănătatea, întreprinderile mici, crearea de locuri de muncă și digitalizarea ar trebui să fie prioritatea fondurilor UE de redresare

barbat la laptop -

Foto: hirun laowisit / Panthermedia / Profimedia

România se află pe primul loc față de celelalte țări europene în ceea ce privește opinia cetățenilor că fondurile europene reprezintă o modalitate eficientă de a ajuta țara să se redreseze.

Vodafone a anunțat astăzi rezultatele unei cercetări care dezvăluie atitudinile publicului european față de Facilitatea Uniunii Europene de Redresare și Reziliență (RRF). Comandat de Institutul Vodafone și realizat de Kantar, studiul arată că 86% dintre românii care au participat la cercetare cred că această facilitate este un mod eficient de a ajuta țările europene să se redreseze, acesta fiind cel mai mare scor comparativ cu celelalte țări.

Trei din patru persoane participante la sondaj consideră că serviciile publice digitale, competențele digitale și accesul la internet în bandă largă sunt aspecte importante pentru redresarea Europei. Procentul cetățenilor români care sunt de această părere depășește semnificativ media europeană, 86% considerând importante pentru redresare serviciile publice digitale, 82% - competențele digitale și 79% - accesul la internet în bandă largă. Cetățenii români au acordat cea mai mare importanță comparativ cu alte țări pentru serviciile publice digitale, competențele digitale și adopția tehnologiilor digitale de către companii (80%).

Publicul rămâne însă sceptic în ceea ce privește cheltuirea fondurilor europene.

Cu 20% din Fondul de Redresare și Reziliență direcționat către digitalizare, există o convergență clară între prioritățile Comisiei Europene și cetățenii europenii, potrivit acestei noi cercetări. Cu toate acestea:

  • 32% dintre românii chestionați sunt sceptici cu privire la faptul că toți banii alocați vor ajunge în ariile promise și vor fi direcționați, în schimb, către planuri de salvare pentru diverse industrii, scheme de suport financiar și scheme pentru susținerea competitivității afacerilor;
  • Cetățenii din Germania, Grecia, Ungaria și Marea Britanie sunt cei mai sceptici;
  • 77% dintre români cred că Fondurile de Redresare ar trebui să aibă anumite condiții de utilizare: 45% au votat pentru condiții stricte, iar 32% sunt de părere că acestea trebuie să fie mai flexibile. Evident, detaliile contează foarte mult pentru cetățeni.

Marea majoritate a românilor chestionați consideră că schema de ajutor ar trebui să susțină cu urgență sectorul de sănătate (96%), să creeze oportunități pentru întreprinderile mici (94%) și să genereze noi locuri de muncă (95%). De asemenea, românii consideră urgent în cea mai mare măsură comparativ cu celelalte țări suportul pentru educația digitală (90%), serviciile publice digitale (82%) și accesul la internet în bandă largă (79%).

„Această cercetare ne arată că românii cred, cu o majoritate covârșitoare, că transformarea digitală trebuie să se afle în centrul planului de redresare, acordând importanța cea mai mare, comparativ cu celelalte țări, pentru digitalizarea serviciilor publice, creșterea competențelor digitale și adopția tehnologiilor și a soluțiilor digitale de către companii. Cercetarea ne arată, totodată, că așteptările românilor ca educația digitală, serviciile publice digitale și accesul la internet în bandă largă să fie domenii esențiale pentru redresare sunt semnificativ mai mari față de media europeană. România se situează pe primul loc față de celelalte țări europene în ceea ce privește opinia cetățenilor că fondurile europene reprezintă o modalitate eficientă de a ajuta țara să se redreseze, oamenii recunoscând, astfel, rolul pe care îl are Uniunea Europeană în a determina ca Europa să iasă din această criză mai puternică, inclusiv cu ajutorul fondurilor europene de redresare. 

Avem o oportunitate istorică de a reconstrui economia și societatea în ansamblul său mai puternice și mai pregătite pentru viitor, accelerând transformarea digitală în sectoare cheie precum educația, sănătatea, serviciile publice. Rezultatele acestui studiu îndeamnă, o dată în plus, la colaborarea strânsă dintre sectorul public și privat, într-un efort comun, pentru a răspunde în mod eficient așteptărilor românilor de a folosi această oportunitate pentru a realiza o transformare în profunzime și pentru a construi societatea digitală, bazată pe incluziune. La Vodafone rămânem consecvenți rolului nostru de a menține societatea conectată și de a contribui la creșterea rezilienței societății și a mediului de afaceri prin digitalizare”, a declarat Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România.

Sondajul online a fost realizat de Kantar în rândul a 15.000 de cetățeni din 15 țări europene, incluzând: Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Marea Britanie. A fost utilizat un eșantion de cel puțin 1.000 de interviuri pe fiecare țară (15.008 de interviuri în total) și toți participanții au fost cu vârste de cel puțin 16 ani. Această cercetare a fost efectuată în perioada 7 – 18 decembrie 2020.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult