Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Speranța de viață sănătoasă la vârsta a treia - România, pe ultimul loc în UE

Pensionara - Getty

Foto: Getty Images

România figurează pe ultimul loc în UE în ce privește speranța de viață sănătoasă după vârsta de 65 de ani, potrivit datelor publicate recent de Eurostat referitoare la situația din anul 2021. Cu doar 4 ani, atât la femei cât și la bărbați, ne plasăm la mai puțin de jumătate din media europeană (9,9 ani la femei și 9,5 ani la bărbați) și semnificativ sub alte state din regiune.

Letonia (5,0 ani la femei și 4,4 ani la bărbați), Slovacia (5,1 ani la femei și 4,8 ani la bărbați) și Croația (5,2 ani la femei și 5,1 ani la bărbați) stau ceva mai bine decât noi, vecinii unguri (7,8 ani, respectiv 7,1 ani) și bulgari (9,0 ani, respectiv 7,7 ani) s-au apropiat de uzanța continentală în materie, la fel ca polonezii (8,9 ani și 7,7 ani) și cehii (8,2 ani și 7,0 ani).

Speranța de viață sănătoasă în state europene, 2021

Pentru referință, menționăm că speranța de viață sănătoasă la vârsta de pensionare cea mai întâlnită în Europa atinge cele mai mari valori în Suedia (14,8 ani la femei și 14,5 ani la bărbați, adică peste triplu față de noi), Irlanda (13 ani și 12,3 ani) și Franța (12,6 ani și 11,3 ani). Slovenia (11,4 ani și 10,0 ani) a ajuns deja peste media UE și aproape de Italia (10,7 ani și 10,8 ani).

De remarcat faptul că speranța de viață sănătoasă la naștere ne-ar duce mai sus în clasamentul de profil, dar sistemul sanitar și condițiile de viață ne trimit pe ultimul loc în UE până apucăm vârsta stabilită ca legală pentru ieșirea din activitate. La femei, cu 58,2 ani, ne situam în 2021 peste Danemarca (54,8 ani), Letonia (55,4 ani), Portugalia (57,4 ani), Slovacia (57,5 ani) și Estonia (58 ani). Totodată, la bărbați, cu 57,3 ani, devansam Letonia (52,2 ani), Estonia (54,9 ani) și Lituania (55,4 ani).

La acest indicator, suntem cu șase ani sub media UE la femei și 5,8 ani sub aceeași medie la bărbați. Cele mai lungi perioade medii de trai sănătos sunt consemnate de Malta (68,5 ani și, respectiv, 68,9 ani), Italia (68,5 ani și 67,7 ani), Suedia (67,9 ani și 68,9 ani) și Irlanda (68,0 ani și 66,4 ani), țări ale căror cetățeni au șanse de a trăi sănătoși cu aproximativ un deceniu mai mult decât noi.

Dar, marea surpriză vine atunci când sunt prezentate evoluțiile în timp ale speranțelor de viață sănătoasă după vârsta de 65 ani, unde se compară situația din 2015 cu cea din 2021. Și unde se poate vedea foarte clar cum România a înregistrat cea mai mare deteriorare a stării fizice a persoanelor de vârsta a treia. Fapt imputabil asistenței medicale precare în pofida creșterii PIB/locuitor și a uzurii cu care s-au obținut transformările social-economice din ultimele decenii.

Speranța de viață sănătoasă la femei la vârsta de 65 ani

La femei, deteriorarea semnificativă a stării de sănătate a persoanelor vârstnice pe parcursul ultimilor șase ani, pe contrasens cu toate statele care se aflau în subsolul clasamentului european, a făcut să fim depășiți de țări precum Estonia, Portugalia, Lituania, Croația, Slovacia și Letonia. La bărbați, evoluția similară, ne-a trimis mai jos decât Ungaria, Estonia, Lituania, Croația, Slovacia și Letonia. Or, se pare că degeaba am urcat pe locul 20 din 27 la PIB pe locuitor dacă simultan am pierdut șase poziții și am ajuns să fim cei mai bolnavi din Europa la vârsta a treia.

Speranța de viață sănătoasă la bărbați la vârsta de 65 ani

Situația prezentată ar trebui să se constituie într-un semnal de alarmă pentru factorii de decizie și într-un argument foarte serios pentru creșterea alocărilor pentru sănătate ca procentaj în PIB până la niveluri realmente europene. Doar dacă, altminteri, se merge pe filosofia că maurul și-a făcut datoria și acum poate să (și) moară, că tot nu vor mai fi bani suficienți pentru un trai decent la pensie. Iar eventuala schimbare de paradigmă ar trebui făcută foarte rapid pentru ca rezultatele să se vadă pe termen mediu și lung.

Articol publicat anterior pe piatafinanciara.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Acum, depinde ce se înțelege prin viață sănătoasă. De exemplu, știu o străbunică diagnosticată cu angină pectorală, care a trăit foarte bine până la 97 de ani, fiind fac-totum în familie până pe la 96 de ani. În statistică ar fi apărut că e bolnavă încă din anii tinereții, de când a fost constatată angina respectivă.
    • Like 1
  • Dorin check icon
    Păi când toată viața ai votat și pupat în fund numai, hoți, curve și golani ce speranță de viață vrei să mai după 65 de ani!?
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon