Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Speranța de viață sănătoasă la vârsta a treia - România, pe ultimul loc în UE

Pensionara - Getty

Foto: Getty Images

România figurează pe ultimul loc în UE în ce privește speranța de viață sănătoasă după vârsta de 65 de ani, potrivit datelor publicate recent de Eurostat referitoare la situația din anul 2021. Cu doar 4 ani, atât la femei cât și la bărbați, ne plasăm la mai puțin de jumătate din media europeană (9,9 ani la femei și 9,5 ani la bărbați) și semnificativ sub alte state din regiune.

Letonia (5,0 ani la femei și 4,4 ani la bărbați), Slovacia (5,1 ani la femei și 4,8 ani la bărbați) și Croația (5,2 ani la femei și 5,1 ani la bărbați) stau ceva mai bine decât noi, vecinii unguri (7,8 ani, respectiv 7,1 ani) și bulgari (9,0 ani, respectiv 7,7 ani) s-au apropiat de uzanța continentală în materie, la fel ca polonezii (8,9 ani și 7,7 ani) și cehii (8,2 ani și 7,0 ani).

Speranța de viață sănătoasă în state europene, 2021

Pentru referință, menționăm că speranța de viață sănătoasă la vârsta de pensionare cea mai întâlnită în Europa atinge cele mai mari valori în Suedia (14,8 ani la femei și 14,5 ani la bărbați, adică peste triplu față de noi), Irlanda (13 ani și 12,3 ani) și Franța (12,6 ani și 11,3 ani). Slovenia (11,4 ani și 10,0 ani) a ajuns deja peste media UE și aproape de Italia (10,7 ani și 10,8 ani).

De remarcat faptul că speranța de viață sănătoasă la naștere ne-ar duce mai sus în clasamentul de profil, dar sistemul sanitar și condițiile de viață ne trimit pe ultimul loc în UE până apucăm vârsta stabilită ca legală pentru ieșirea din activitate. La femei, cu 58,2 ani, ne situam în 2021 peste Danemarca (54,8 ani), Letonia (55,4 ani), Portugalia (57,4 ani), Slovacia (57,5 ani) și Estonia (58 ani). Totodată, la bărbați, cu 57,3 ani, devansam Letonia (52,2 ani), Estonia (54,9 ani) și Lituania (55,4 ani).

La acest indicator, suntem cu șase ani sub media UE la femei și 5,8 ani sub aceeași medie la bărbați. Cele mai lungi perioade medii de trai sănătos sunt consemnate de Malta (68,5 ani și, respectiv, 68,9 ani), Italia (68,5 ani și 67,7 ani), Suedia (67,9 ani și 68,9 ani) și Irlanda (68,0 ani și 66,4 ani), țări ale căror cetățeni au șanse de a trăi sănătoși cu aproximativ un deceniu mai mult decât noi.

Dar, marea surpriză vine atunci când sunt prezentate evoluțiile în timp ale speranțelor de viață sănătoasă după vârsta de 65 ani, unde se compară situația din 2015 cu cea din 2021. Și unde se poate vedea foarte clar cum România a înregistrat cea mai mare deteriorare a stării fizice a persoanelor de vârsta a treia. Fapt imputabil asistenței medicale precare în pofida creșterii PIB/locuitor și a uzurii cu care s-au obținut transformările social-economice din ultimele decenii.

Speranța de viață sănătoasă la femei la vârsta de 65 ani

La femei, deteriorarea semnificativă a stării de sănătate a persoanelor vârstnice pe parcursul ultimilor șase ani, pe contrasens cu toate statele care se aflau în subsolul clasamentului european, a făcut să fim depășiți de țări precum Estonia, Portugalia, Lituania, Croația, Slovacia și Letonia. La bărbați, evoluția similară, ne-a trimis mai jos decât Ungaria, Estonia, Lituania, Croația, Slovacia și Letonia. Or, se pare că degeaba am urcat pe locul 20 din 27 la PIB pe locuitor dacă simultan am pierdut șase poziții și am ajuns să fim cei mai bolnavi din Europa la vârsta a treia.

Speranța de viață sănătoasă la bărbați la vârsta de 65 ani

Situația prezentată ar trebui să se constituie într-un semnal de alarmă pentru factorii de decizie și într-un argument foarte serios pentru creșterea alocărilor pentru sănătate ca procentaj în PIB până la niveluri realmente europene. Doar dacă, altminteri, se merge pe filosofia că maurul și-a făcut datoria și acum poate să (și) moară, că tot nu vor mai fi bani suficienți pentru un trai decent la pensie. Iar eventuala schimbare de paradigmă ar trebui făcută foarte rapid pentru ca rezultatele să se vadă pe termen mediu și lung.

Articol publicat anterior pe piatafinanciara.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Acum, depinde ce se înțelege prin viață sănătoasă. De exemplu, știu o străbunică diagnosticată cu angină pectorală, care a trăit foarte bine până la 97 de ani, fiind fac-totum în familie până pe la 96 de ani. În statistică ar fi apărut că e bolnavă încă din anii tinereții, de când a fost constatată angina respectivă.
    • Like 1
  • Dorin check icon
    Păi când toată viața ai votat și pupat în fund numai, hoți, curve și golani ce speranță de viață vrei să mai după 65 de ani!?
    • Like 0


Îți recomandăm

Port Constanta - exporturi

„Performanța” economiei noastre care „duduia” sub guvernarea Nicu și Marcel poate fi rezumată în câteva cuvinte simple: România se împrumuta cu dobânzi tot mai mari ca să consume ce nu-și permitea, în principal produse și servicii din import. Ani la rând, grație analfabetismului și populismului liderilor PSD și PNL, am făcut credite scumpe ca să dezvoltăm alte economii ale lumii. În 2025 și 2026 plătim o parte din facturi. Marea întrebare este cât de departe pot fi împinse deciziile nepopulare cu efecte pro-ciclice. foto: Inquam Photos / George Călin

Citește mai mult

electrician -

Vasile Ionescu are 51 de ani și lucrează ca electrician la o fabrică chimică din Craiova. Recent, o instalație nouă, cu sisteme automate și monitorizare digitală, a început să dea erori ciudate. Colegii mai tineri au verificat codurile, au sunat la producător, au căutat soluții pe forumuri. După trei ore de încercări, cineva l-a chemat pe Vasile.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Social media / sursa foto: Profimedia

Numărul de utilizatori TikTok devine cel mai mare din Europa raportat la populația generală, 2023–2024 fiind perioada în care indicatorii de utilizare problematică la adolescenți depășesc restul Europei, începând să fie recunoscuți public și chiar numiți o problemă de siguranță națională. Anul 2025, cu realitatea celor 84% dintre adolescenții de 14–19 ani care intră zilnic pe TikTok, unii până la 5 ore pe zi, adaugă încă o tușă la tabloul situației din România.

Citește mai mult
sound-bars icon