În țara noastră funcționează extraordinar de bine două sau trei instituții. Prima instituție este serviciul de emitere pașapoarte, a doua este definită de cota unică de impozitare, iar a treia este reprezentată de sistemul de pensii administrat privat, Pilonul II (contribuții obligatorii) și Pilonul III (contribuții facultative).

Cei patru apostoli erau trei, Luca și Matei, unul dintre ei. Cam așa s-ar rezuma contribuția românilor la sistemul public de pensii. Pe cifre din 2022, la circa 19 milioane de rezidenți și 12,2 milioane persoane din grupa de vârstă agreată de metodologie, 15 – 64 de ani, doar 5,6 milioane de angajați au contribuit prin plata CAS la alimentarea bugetului dedicat pensiilor, din care 1,5 milioane figurau cu salariul minim pe economie. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

În vară, curând după adoptarea modificărilor Codului Fiscal, cineva m-a avertizat că potrivit noilor reglementări, începând din 2024, chiar dacă venitul va fi zero, PFA va plăti o contribuţie CASS pentru pragul de şase salarii minime brute pe economie. Foto:Viacheslav Iakobchuk / Alamy / Alamy / Profimedia

România figurează pe ultimul loc în UE în ce privește speranța de viață sănătoasă după vârsta de 65 de ani, potrivit datelor publicate recent de Eurostat referitoare la situația din anul 2021. Cu doar 4 ani, atât la femei cât și la bărbați, ne plasăm la mai puțin de jumătate din media europeană (9,9 ani la femei și 9,5 ani la bărbați) și semnificativ sub alte state din regiune.

Va fi o schimbare totală de paradigmă, o resetare a modului în care a fost finanțată dezvoltarea României din ultimele decenii. Iar dacă doriți să aflați cum ar fi arătat România fără aceste finanțări masive, este suficient să priviți la dezvoltarea și nivelul de trai în țările din regiune care nu sunt membre ale UE. Foto: Inquam Photos / George Călin

Liberalii (organizați în partide sau nu) care tac atunci când aud despre posibilele evoluții menționate, au o problemă: nu arată că această combinație definită prin (i) și (ii) are potențialul de a fi nocivă pentru România și liberalism, mai ales prin aceea că dacă ar avea loc în realitate, evoluțiile menționate ar putea să reducă puterea economică a sectorului privat relativ la puterea politică. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Bunica mea este născută în 1929, îi zic nona, pentru că este nevastă de italian din Friuli-Venezia Giulia și a stat toată viața ei în comuna Greci, județul Tulcea, acolo unde, culmea, s-au stabilit italienii cioplitori în piatră după Al Doilea Război Mondial. Foto Getty Images

O treime din populația urbană a României se declară într-o situație financiară dificilă. 30% dintre cei intervievați spun că „este dificil, dar ne descurcăm să acoperim nevoile de bază” (față de 20% în 2019), în timp ce procentul celor care spun „avem o situație financiară bună” a scăzut la 27% în 2022 față de 35% în 2019. ( Foto: Xinhua News / Profimedia)

„În zona în care există o, să nu-i spun opulență, dar o preocupare prea intensă pentru a acumula proprietăți, aș vedea o taxare, dar taxarea aceea n-aș vedea să se întoarcă la stat, ci către comunitatea locală”, a spus ministrul Finanțelor. Foto: Facebook Adrian Câciu

Săptămâna aceasta, una dintre temele dominante în spațiul public a fost modul de plată a sumelor acumulate în conturile individuale ale pensiilor private pilon 2.