Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Spitalul „Marie Curie” va avea heliport. Dr Cîrstoveanu: Timp de 30 de minute l-am resuscitat, dar inutil. Murise. Atunci am spus că vom face heliport, să încercăm să facem bine altora

Cătălin Cîrstoveanu - foto Diana Marcu

Foto: Diana Marcu

Trei minute și jumătate a durat totul. Fără zgomot, fără oameni care alergau pe scări, fără stres. Trei minute din momentul în care din elicopter a fost coborât și adus în secția de reanimare un incubator în care se afla un prematur, ventilat mecanic, cu antifoane la urechi. Trei minute ca să salvezi un copil. 

Asta a văzut Cătălin Cîrstoveanu, în 2001, la Spitalul din Iowa (SUA), care reprezintă un standard în îngrijirea nenonatală intensivă în întreaga lume. Optsprezece ani mai târziu, șeful secției de Terapie Intensivă nou-născuți de la „Marie Curie” anunță că spitalul bucureștean în care lucrează va fi primul din România, destinat urgențelor pediatrice, care va avea propriul heliport. Construcția va începe în această toamnă și reprezintă o investiție financiară a MOL România, derulată cu sprijinul asociației „Inima Copiilor”.

In imagine: macheta heliportului de la Marie Curie

Proiectul heliportului este unul major, spune dr Cîrstoveanu, “Maria Sklodowska Curie” fiind stația ultimă pentru multe unități pediatrice din România. 

Cu 300 de internări anual doar la Terapie Intensivă neonat, din care peste 40% sunt urgențe majore care necesită transport aerian, heliportul elimină hazardul din povestea de viață a unui copil. O întârziere de o jumătate de oră este critică, afirmă Cîrstoveanu, amintindu-și cum a pierdut un nou-născut în urmă cu patru ani: “Eram cam 5-6 medici care așteptam în Unitatea Primiri Urgențe un copil cu probleme grave, din Târgoviște... Cardiologi, neonatologi, urgentiști, asistente și personal auxiliar. Când echipa SMURD a plecat din Târgoviște, ne-au spus că e grav. A mai durat până la elicopter, când s-au urcat. După o oră în elicopter – tot grav. Au aterizat la Băneasa, după ce au aterizat - grav. Au plecat din Băneasa, ne-au sunat din ambulanță că nu mai rezistă ...prin București, de la Nord la Sud. Niște părinți așteptau ca viața copilului lor să fie salvată, dar inutil. Au ajuns la noi, la Marie Curie în UPU, era în cardiac arrest. Timp de 30 de minute l-am resuscitat, dar inutil. Murise. Copilul avea pneumopericard. Atunci am spus că vom face heliport, să încercăm să facem bine altora.”

Potrivit medicului, logistica unui transfer de tipul ambulanță - elicopter - ambulanță la sosire este impresionantă și mult mai riscantă decât tipul de transfer ambulanță - elicopter -heliport.

În prezent, un transport se face în felul următor: SPITAL TRIMITATOR –> AMBULANTA ->  HELIPORT/ HELIPORT -> AMBULANTA -> SPITAL PRIMITOR. Se elimină ultima fază: heliport, ambulanță specializată, spital trimițător, care este crucială pentru pacientul în stare critică. 

În plus, spațiile de aterizare ale elicoperului medical nu se află în apropierea spitalelor, ci – pentru București - fie la Băneasa, fie în zona Apărătorii Patriei. Mai mult, zborurile din Transilvania și Moldova spre Capitală se fac din două bucăți, Brașovul fiind punct de escală. E o luptă cu secunda pentru un pacient la urgență.

Heliportul de la Marie Curie costă 425.000 de euro și va fi construit pe acoperișul spitalului, pe care îl va deservi în totalitate. E vorba de corpul C, spune Cîrstoveanu, precizând că după consolidarea unității medicale aici vor mai fi ridicate alte două etaje: unul tehnic și unul medical. Întregul proiect va avea dedicat și un lift special, care va transporta targa sau incubatorul, după caz, fie direct în blocul operator, fie la Reanimare neonat. Proiectul urmează să fie finalizat în următorii doi ani, în paralel urmând să fie realizată consolidarea spitalului și extinderea secției de Terapie Intensivă nou-născuți cu încă 20 de paturi. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu am vazut heliport la Coltea. E mult mai aproape. Nu e functional?
    • Like 0
  • Inca nu am avut asa ceva, pai ce-au facut guvernatii astia ... pentru generatia noastra ... trebuie sa ii dam afara pe toti. Romania sufera de boala birocratiei, care a devenit cronica intre timp ...
    • Like 0
    • @ Liviu Dan Baltatu
      Guvernantii, este in continutul articolului ceva despre implicarea Ministerului sanatatii sau guvernului in aceasta actiune? Nu, "construcția va începe în această toamnă și reprezintă o investiție financiară a MOL România, derulată cu sprijinul asociației „Inima Copiilor”. Donatii si sprijin de la oamenii cu suflet mare carora le pasa de ce se intampla in aceasta tara, oameni care cotizeaza la stat cu impozite si taxe dar inteleg sa se implice in aceste actiuni pe care
      • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult