Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Spovedania lui Ciolacu: n-a făcut deficit, ci „dezvoltare inteligentă”

Ciolacu dar 2025

foto Profimedia

Marcel Ciolacu a respins joi acuzațiile că ar fi lăsat țara într-un „dezastru economic”, susținând că deficitul bugetar record din mandatul său a finanțat investiții în drumuri, spitale, școli, apă și canalizare, infrastructură și a reprezentat o „dezvoltare inteligentă”, nu risipă.

„Am plătit prețul politic pentru greșelile mele. Am făcut un pas în spate, convins că, după un an super-electoral, care s-a prelungit nepermis de mult, România are nevoie de noi lideri. Decidenți care, încărcați cu energie și credibilitate, să poată continua traiectoria de dezvoltare a țării.

Aud, însă, tot mai des în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul ”dezastru economic” în care am lăsat România. Unii văd că îmi fac și plângeri penale de un ridicol fără margini, fără să știe că execuțiile bugetare sunt publice și oricine poate verifica foarte simplu cum au fost cheltuiți banii publici. Dar dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”, a scris Ciolacu într-o postare lungă pe Facebook.

Ciolacu a criticat decizia actualilor guvernanți de a crește TVA și de a impozita pensiile, în locul introducerii unui impozit progresiv, pe care îl consideră mai echitabil.

„Încă de la început, trebuie să spun foarte clar că reforma fiscală este parte a angajamentelor luate de fosta guvernare de dreapta prin PNRR. În traducere, și cu deficit de 3% din PIB, această reformă trebuia făcută. Nu există loc de întors. Cât am fost premier, am negociat în permanență cu cei de la Comisie, tocmai pentru ca măsurile fiscale să nu fie foarte abrupte și să nu ducă la recesiune economică. Nimeni, însă, de la Comisie nu ne-a impus ceva anume, măsurile au fost tot timpul la latitudinea noastră.

De aceea, am și militat pentru sistemul de impozitare progresiv. Toate țările dezvoltate din UE au un sistem fiscal echitabil, care reduce polarizarea economică și socială. Să alegi acum creșterea TVA și taxe pe pensii - punând toată povara consolidării pe cei cu venituri mici și medii (o scădere, în fapt, a puterii de cumpărare cu 20-25%!) doar pentru că, ideologic refuzi o măsură cu același impact- precum impozitul progresiv - este o mare greșeală. Și nu o spun eu, o spun BNR, FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană și experții OECD!” scrie fostul premier.

Marcel Ciolacu a prezentat o serie de cifre pentru a-și susține afirmația că „România nu este în niciun colaps economic”: în perioada guvernării sale, PIB-ul României ar fi crescut cu 46% în trei ani, salariul mediu net a depășit 1.000 de euro, iar investițiile publice s-au dublat. Totodată, inflația ar fi scăzut de la 10,3% la 4,9%, iar rezervele valutare ale BNR au atins un maxim istoric.

Fostul premier a respins și acuzațiile că ar fi cheltuit „în neștire” 65 de miliarde de lei din Fondul de Rezervă pentru „pile, amante și sinecuri”, susținând că banii au fost folosiți, în lipsa unei rectificări bugetare, pentru a evita presiunile electorale și a finanța investiții.

„Anul trecut nu s-a făcut nicio rectificare bugetară. La propunerea Ministrului de Finanțe, am acceptat să nu facem acest lucru tocmai pentru că presiunile anului electoral ar fi riscat o explozie și mai mare a cheltuielilor publice. Acesta este motivul pentru care banii au fost alocați direct prin Fondul de Rezervă, nu prin rectificări”, a explicat Ciolacu în postare.

El a precizat că, la preluarea mandatului, deficitul bugetar era deja aproape de 7% din PIB, și a acuzat guvernele anterioare că au lăsat o situație fiscală deteriorată în urma unor „cheltuieli nesăbuite”: „Am intrat la guvernare după ce deficitul a explodat nepermis, în urma a tot felul de cheltuieli nesăbuite: sute de milioane de euro către diverși afaceriști obscuri, achiziții de rachete în avans, jaful din pandemie cu măști neconforme, miliardul de euro pe vaccinuri și așa mai departe”, a spus el.

Ciolacu a menționat și liberalizarea pieței de energie și războiul din Ucraina printre factorii care au dus la creșterea dobânzilor și a datoriei publice, care a urcat de la 34% la 49% din PIB în doar doi ani. 

Amintim că în 2024 România a atins un deficit bugetar record, de 8,7% din PIB.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mhai Nai check icon
    Pai daca tot nu-i cu suparare, 30 sa fie! Ca si pt. autostrada.
    • Like 0


Îți recomandăm

Bucuresti / sursa foto: Profimedia

Cea mai mare frustrare a locuitorilor și a oamenilor din zonă, și lărgind situația la nivel național, vine din sentimentul că trăiesc într-o zonă ignorată și că problema extrem de importantă pentru ei e neglijată, negociabilă sau ”uitată”. Și credința lor este că statul român devine complice la toată mizeria (la propriu și la figurat) pe care ei o trăiesc și o respiră.

Citește mai mult

sustinatori calin georgescu

Nu absolut toți români, inclusiv fețe bisericești, au înțeles și simțit atunci solidar, nu toți au fost de acord cu acest pas fundamental pentru emergența în istorie a României. Orbire, îngustime, nepăsare. (În imagine, susținători ai lui Călin Georgescu, la Monumentul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor/ foto: Inquam Photos/ George Călin)

Citește mai mult

Mark Carney

Discursul rostit de premierul canadian Mark Carney la Forumul Economic Mondial a produs ecouri puternice, nu pentru că ar fi fost inovator, ci pentru că a spus cu voce tare ceea ce mulți gândesc deja. Ideea că „dacă nu ești la masă, ești la meniu” a rezonat larg, tocmai pentru că surprinde sentimentul de anxietate globală – regulile se subțiază, iar cei care nu negociază activ devin obiecte, nu subiecți ai politicii internaționale. foto: Profimedia

Citește mai mult