Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Subiectul de la Evaluarea Națională care a stârnit controverse: excursia „discriminatorie”, standardele în scădere și falsa egalitate de șanse în educație

Evaluarea Națională

Foto: Inquam Photos/ Marius Dumbrăveanu

Dezbateri aprinse pe Facebook despre subiectul de la limba română pe care elevii l-au avut la examenul de Evaluare Națională. Despre o excursie la care nu toți au acces. S-a renunțat la eseurile literare și examenul propune, mai nou, compuneri libere pe o temă dată. Despre vacanțe, excursii, plimbări, vizite la bunici, anotimpuri, prietenie, experiențe de tot felul. Oamenii se revoltă pentru că nu toți copiii au mers în excursie și, pe bună dreptate, o excursie cu familia sau cu colegii de clasă e o experiență frumoasă, la care, din păcate, nu mulți au acces. Atât din rural, cât și din urban. Inechitatea socială există și va continua să existe, lupta pentru șanse egale ar trebui să fie o preocupare pentru orice societate sănătoasă. 

În programele școlare de la limba română, geografie, educație civică sau dirigenție există conținuturi care îi pot ajuta pe copii să scrie despre o excursie, chiar dacă nu au participat niciodată la o astfel de activitate. Noțiuni despre turism sunt atât în programa de a IV-a, cât și în cea de a VIII-a, la limba română înveți să scrii un bilet/telegramă/email părinților atunci când tu te afli în diverse destinații, la dirigenție și în Săptămâna Altfel se presupune că elevii fac diverse activități împreună, vizitează muzee, case memoriale, parcuri. Nu numai în oraș se întâmplă acest lucru, ci și la țară se propun astfel de activități, oriunde se poate găsi ceva de vizitat sau de făcut, cum ar fi o excursie în pădure, un picnic în curtea școlii, la o fermă din apropiere etc. Diverse personalități de la noi susțin că nu este așa, că trebuie simplificat totul, că trebuie să te gândești din toate perspectivele posibile ca un subiect de genul acesta să nu fie discriminatoriu. Cineva spunea că de unde să știe copilul din rural despre mitocondrii și fracții, că învățământul este gândit doar pentru mică burghezie din urban, că trebuie să avem un numitor comun astfel încât evaluarea să se realizeze cât mai obiectiv. Să eliminăm conținuturi, obiective, competențe, este prea multă informație și nu toată lumea reușește să atingă un anumit standard. Aproape că ideea de examen în sine devine discriminatorie, în aceste discuții.

Mă gândesc dacă scăderea standardelor în educație este soluția. Dacă trebuie să se învețe din ce în ce mai puțin, spre deloc. Una e să flexibilizezi programa, să adaptezi obiectivele educaționale, programele școlare, curricula și anumite conținuturi, să schimbi strategii didactice și alta e să elimini niște experiențe de învățare, situații care stimulează intelectual și te ajută să înveți să gândești, în sensul de a-ți folosi maximal propriile resurse. 

Cred că nu s-a înțeles nici ce se urmărește cu aceste compuneri. S-a urmărit: marcarea corectă a paragrafelor, coerența textului, proprietatea termenilor folosiți, corectitudinea gramaticală, claritatea exprimării ideilor, ortografia, respectarea normelor de punctuație, lizibilitatea. Cu alte cuvinte, dacă stăpânești aceste cerințe, poți scrie o compunere foarte bună chiar dacă scrii despre o excursie la o fermă de gâște, cum de altfel poți vizita Disneyland și 5 capitale europene și să nu bifezi elementele urmărite în barem. Excursia putea fi și la Polul Nord sau pe altă planetă, criteriile de evaluare tot acelea ar fi rămas. Cu siguranță orice copil de clasa a VIII-a care a avut un profesor decent de limba română ar fi putut scrie acele 30 de rânduri.

Rezolvarea problemelor sociale și economice, crearea de șanse egale pentru toți copiii nu constă în a corecta aceste mici neajunsuri, precum o compunere școlară, ci într-un sprijin real, asistență socială și educație de calitate pentru copiii care trăiesc în comunități defavorizate sau în familii sărace. 

Cum ar fi să comasezi mai multe școli rurale și să asiguri transportul elevilor către una singură în care există profesori foarte buni, biblioteci, dotări moderne, o cantină școlară? Cred că mult mai bine decât în situația actuală, în care o singură persoană predă toate disciplinele unei arii curriculare, în care profesori de engleză nu știu engleza, unii au obținut nota 2 la titularizare sau alții sunt și ei pe acolo doar pentru că nu are cine altcineva să predea și sunt invitate cunoștințe ale directorului sau ale unei alte persoane importante din localitate, care să ocupe respectivul post vacant. E doar un exemplu de inițiativă/plan, sigur că pot fi multe scenarii de reformă.

Cred că reducerea standardelor este discriminatorie pentru orice copil, în general, pentru că unul dintre obiectivele unei educații de calitate este să îl duci pe copil în zona proximei dezvoltări. Dacă nu știe, îl ajuți să înțeleagă, nu alegi să nu îl mai întrebi nimic. Dar probabil e mai simplu să ai zero inițiativă și să nu ceri mare lucru de la beneficiari, decât să începi o reformă reală în educație. E mai simplu să schimbi titlul unei compuneri școlare, decât să le oferi copiilor o școală frumoasă, civilizată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Da, păi fix asta ne trebuie! În școala generală despre cum am făcut o excursie, Iona la bac și când e să te angajezi și să redactezi o scrisoare de intenție începe tragedia. Școala românească nu te învață cum să redactezi o scrisoare de intenție, nu-ți explică ce înseamnă un branding, ce înseamnă cultura unei companii - normal, școala e de stat - cum să te prezinți în fața unui angajator, cum trebuie redactat un mail, cum arată un interviu de angjare etc. Noroc că tinerii fug mâncând pământul cu prima ocazie. Fug în țări civilizate, unde copii lor vor beneficia de un sistem de educație care să-i ajute, nu să-i încurce.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult