foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu
Absolvenții clasei a VIII-a au susținut luni prima probă a Evaluării Naționale 2025, cea la Limba și literatura română. Subiectul a fost, potrivit opiniei exprimate pentru Republica.ro de profesoara Cristina Tunegaru, „unul dintre cele mai ușoare din ultimii ani”. Lipsa unor cerințe care să diferențieze nivelurile de pregătire ale elevilor este una dintre marile probleme semnalate de profesoara Tunegaru.
Elevii au avut de rezolvat cerințe pe baza a două texte suport: „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran și „Spre Polul Sud” de Emil Racoviță.
„Subiectul a fost unul de dificultate scăzută, pentru că nu a existat niciun exercițiu, cred eu, care să-i pună pe elevi în dificultate, nici la literatură, nici la gramatică”, a declarat Cristina Tunegaru, profesor de limba română, pentru Republica.ro.
Referindu-se la primul text primit de elevi, cadrul didactic a subliniat accesibilitatea exercițiilor primite.
„Textul 1 a fost un fragment din «Toate pânzele sus», de Radu Tudoran, dar a fost un text în care predomină dialogul, un dialog între două personaje. Adică nu un text care să pună reale dificultăți de înțelegere a textului. Cu puțină experiență de lectură, cei mai mulți elevi de clasa VIII-a se descurcă să-l înțeleagă corect. La fel, exercițiile de literatură, cele care urmăresc înțelegerea textului, nu au pus nicio problemă, nici exercițiul care cere să verifice corectitudinea unor afirmații. A fost un exercițiu simplu. Se vedeau foarte ușor informațiile în text”, a spus profesoara de Limba Română.
Structura subiectului a permis elevilor atenți să folosească răspunsurile dintr-un exercițiu pentru a-l rezolva pe următorul
La gramatică, subiectele au fost, de asemenea, de o dificultate redusă și nu au conținut exerciții de departajare, susține Cristina Tunegaru. Ea atrage atenția că cerințele s-au limitat la identificarea cazurilor unor substantive – o sarcină simplă pentru majoritatea elevilor. În plus, structura subiectului a permis elevilor atenți să folosească răspunsurile dintr-un exercițiu pentru a-l rezolva pe următorul.
„La gramatică, același lucru, nu mi se pare că există un exercițiu de departajare și cred că aici există o problemă, pentru că a fost simplă gramatica, s-a cerut identificarea cazurilor unor substantive și au fost ușor de identificat. La fel, sunt câteva chestiuni care s-au repetat la gramatică și poate nu e o idee bună într-un subiect de examen, în sensul că la exercițiul 5, unde se cerea identificarea cazurilor, aveam verbe predicative, iar la exercițiul 6 se cere formularea unui enunț în care același verb «a fi» să fie predicativ. Adică, dacă erau foarte atenți la aceste exerciții, copiii se puteau inspira de acolo pentru rezolvarea exercițiului 6. Și la fel, la exercițiul 6, enunțul al doilea, se cerea ca același verb să fie copulativ, sau mă rog, alt verb. Verbul putea fi ales. Era vorba despre adjectivul «greu» să fie nume predicativ. Și puteau să aleagă tot verbul «a fi».”
„Adică nu au fost exerciții dificile nici la gramatică – nici măcar la exercițiul 8, care de cele mai multe ori pune probleme. Acela în care trebuie să corectăm un text, să alegem formele corecte ale cuvintelor. Aici mi s-a părut că chiar au fost extrem de accesibile toate variantele de răspuns.”
Și cerința de la Subiectul al II-lea, redactarea unei compuneri, le-a oferit elevilor o libertate foarte mare de exprimare, fără constrângeri teoretice. Tema propusă a fost una accesibilă și permisivă, ușor de adaptat la experiențele personale ale elevilor.
„Și la compunere, iarăși surprinzător, a fost text narativ. Anul trecut, de exemplu, la fel, textul 1 a fost un text din «Cireșarii», nu au fost mari probleme de înțelegere la textul, dar a fost caracterizare la compunere. Adică o compunere puțin mai dificilă, care a cerut cunoașterea unor informații de teorie literară, mijloace de caracterizare și așa mai departe.
De data aceasta, cerința compunerii a fost foarte permisivă, pentru că s-a cerut povestirea unei întâmplări care are loc într-o excursie. Puteau să aleagă elevii orice situație, orice context. Excursia putea să aibă loc cu școala, cu familia, cu prietenii, iarna, vara, primăvara, oricând. Și atunci, fiind un subiect foarte permisiv, va fi ușor de rezolvat de elevi”, spune Tunegaru.
Departajarea - prin respectarea regulilor de punctuație, de ortografie, exprimare corectă
Profesoara a subliniat că diferența între notele medii și notele mari și foarte mari va fi dată de „respectarea regulilor de punctuație, de ortografie, exprimare corectă, clară, dispunerea textului în paragrafe”. „Adică, cred că mai degrabă aici se va face departajarea între notele medii și notele foarte bune. Pentru că, per ansamblu, subiectul a fost ușor, chiar foarte ușor, aș spune eu.”
„Cred că se vor lua note mari anul acesta. Ceea ce nu e bine, pentru că elevii care s-au pregătit foarte bine și care au muncit nu au ocazia să demonstreze că au învățat foarte mult. Trebuie să existe un exercițiu măcar de departajare. Măcar la gramatică, dacă la literatură nu se face asta.”
Întrebată când a mai existat un examen la fel de simplu, profesoara a rememorat ultimele sesiuni. „Cel de anul trecut a fost puțin mai dificil, așa cum vă spuneam mai devreme. Acum doi ani, iarăși a fost destul de ușor, a fost textul acela cu fragmentul din «Florița din codru». La subiectul al doilea, atunci s-a cerut caracterizare, dar pentru că textul unu a fost foarte ușor, un text extrem de accesibil, au crescut notele și atunci. Un alt fragment din «Toate pânzele sus» a mai fost acum, să nu greșesc, acum trei-patru ani la examenul de Evaluare Națională. Și atunci, la fel, subiectul a fost, cel puțin partea aceasta de literatură a fost accesibilă, dar la gramatică s-a putut face o departajare.”
„Cred că e unul dintre cele mai ușoare subiecte pe care le-am văzut în ultimii ani. Și aici mă refer inclusiv la subiectele de la simulare.”
„Simularea de anul acesta a fost una extrem de dificilă. La textul 1 au avut un text liric de Blaga, copiii au avut de prezentat mesajul acelui text liric, mi s-a părut un text nepotrivit pentru ei, adică foarte dificil. Și puțini elevi au fost în stare să prezinte mesajul real al textului. Cei mai mulți s-au concentrat pe tema naturii, deși acolo nu era vorba de tema naturii. Era vorba de niște idei mult mai profunde, pe care le așteptăm la un text de Blaga. Înțelegi. Și de aceea, cei mai mulți probabil s-au așteptat la un subiect mai dificil. În schimb subiectul de la evaluarea națională a fost unul foarte, foarte ușor”, a explicat profesoara Cristina Tunegaru.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Asta era, de fapt, esența: pierdem valori inestimabile atunci când un copil ratează un liceu bun. Cunosc personal multe cazuri în care elevi cu medii peste 9.60 – cu 10 la matematică – nu au prins liceul dorit și au spus „adio” României.
Păcat că nu vedeți asta! Să ajungi să îți alungi elitele cu limba română nu este doar ironic, ci profund trist. Sincer nu mă așteptam să jigniți copiii în asemenea hal, ca și cum Grindeanu (de ex.) ar fi matematician.
Cazul 1: ai raspuns aici la vreo postare de la alt articol (se mai intampla, errare humanum est) caz in care iti raspund ca T. Tao (hm, se intampla sa il cunosc personal) nu era (inca) matematician la 13 ani, dar e ceva adevarat in ce ai scris, anume ca examenele mult prea usoare (la matematica, in cazul nostru) dezavantajeaza elevii foarte buni.
Cazul 2: raspunzi la postari imaginare, la ce ti-ai inchipuit ca am scris, nicidecum la ce am scris. In cazul asta nu am ce sa iti raspund, nu e bine sa discut cu smintitii.
Sper ca suntem in cazul 1.