Una e să flexibilizezi programa, să adaptezi obiectivele educaționale, programele școlare, curricula și anumite conținuturi, să schimbi strategii didactice și alta e să elimini niște experiențe de învățare, situații care stimulează intelectual și te ajută să înveți să gândești, în sensul de a-ți folosi maximal propriile resurse. Foto: Inquam Photos/ Marius Dumbrăveanu

Absolvenții de clasa a VIII-a au avut de rezolvat, la proba de limba română de la Evaluarea Națională, cerințe pe baza a două texte suport: „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran și „Spre Polul Sud” de Emil Racoviță. foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu

Anul acesta m-am regăsit pe lista părinților aflați în această „poveste”, însă, dacă mă întrebați acum doi, trei ani despre ce e de făcut într-o astfel de situație, mi s-ar fi părut o aberație. Foto: Inquam Photos

„Nu pot să trec de ideea că în România încă nu am definit ce este o școală bună. Am prieteni care au copii la colegiile naționale aici în București. Nu vreau sa generalizez, depinde de experiența fiecăruia. Dar uneori chiar mă gândesc, când ascult poveștile lor: este aceasta cu adevărat o școală bună? Întrebarea de bază este: Ce fel de valori oferă această școală? Este o școală incluzivă?”, crede profesoara Daniela Vasile. Foto: Inquam Photos/ George Călin

Sistemul de școală în care ne creștem copiii e gândit să adune copiii la un loc timp de 8 ore că să poată părinții munci, e gândit să îți rupă voința și să te învețe cu autoritatea, să te obișnuiască să te supui regulilor ne-negociate și să te aștepți să fii pedepsit, nu recompensat. Te învață frica. Dacă unii dintre noi încă mai confundăm frica cu respectul, aia e altă poveste, tot parte din problemă. Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Absolvenții de clasa a VIII-a care au avut de rezolvat, la proba de limba română de la Evaluarea Națională, cerințe pe baza a două texte suport: Cireșarii”, de Constantin Chiriță. și „Portret”, de Cella Delavrancea.

Am impresia când văd subiectele de literatură / comunicare? că acești copii sunt toți scriitori în devenire sau se pregătesc pentru această meserie. Pare că ne găsim la probe de scriere creativă. Aceste probe trebuie să aibă un grad de dificultate mediu, nu sunt probe de olimpiadă. Pentru mulți copii să creeze 4 răspunsuri mai dezvoltate în legătură cu textele date în 2 ore devine complicat. Foto: Inquam Photos/ George Călin

El a calificat drept o eroare faptul că, la finalul clasei a VIII-a, elevii dau examen doar la română și matematică, nu și la alte materii, precum fizică, chimie, istorie. „Vom crea roboței de rezolvat probleme în cel mai bun caz, la finalul gimnaziului, în loc să creăm niște personalități, niște oameni care au cunoștințe fundamentale în zone esențiale ale științelor și în umane. Atunci ne mirăm că avem adulți care, atunci când vine vorba de sănătate, o ascultă pe coafeza de la 6 de pe Facebook, în loc să asculte doctorul”. Foto - Inquam Photos/ Virgil Simonescu

Profesorul subliniază că toate problemele la testele PISA au legătură cu viața reală. „De exemplu, se spune că o șură are acoperișul sub formă de piramidă regulată, se dă schema geometrică, deci transpunerea în limbaj matematic se vede ca figură, dar totodată se pune și fotografia acelui acoperiș. Cu alte cuvinte, se poate face un transfer mental și se poate face o ancorare a imaginarului din real în abstract”.

Așa cum s-a făcut înzestrarea școlilor cu calculatoare, trebuie ca acestea să fie înzestrate cu cărți, care să nu rămână în custodia bibliotecarului, ci efectiv să fie purtate din clasă în clasă. (Foto: Inquam Photos/ Adrian Pîclișan)