Protestele au reușit să ducă la anularea celebrei ordonanțe 13 și ar putea, în funcție de intensitate, să producă și alte schimbări politice. Dar prezența în stradă nu poate să transforme singură întreaga scenă politică a României, iar cetățenii trebuie să caute și alte modalități de a se exprima. Există cel puțin trei modalități prin care fiecare dintre noi putem să ne folosim timpul și energia pentru a îmbunătăți societatea în care trăim, din punct de vedere politic.
1) Putem să contactăm senatorul și deputatul ales în Parlament din circumscripția fiecăruia. Chiar dacă am votat pentru un alt candidat sau dacă nu am mers la vot, el este cel care ne reprezintă. Dacă avem nelămuriri legate de o lege, de un vot al său sau de modul în care vrea să acționeze în viitor putem să îl chestionăm prin telefon, e-mail, fax sau poștă clasică.
Mandatul nu poate să fie unul imperativ, ceea ce înseamnă că un reprezentant nu poate să fie obligat să voteze într-un anumit fel de cei care l-au ales, dar asta nu exclude consultarea cu publicul și presiunea cetățenilor dă rezultate pe termen lung.
Comunicarea cu senatorul sau deputatul nu trebuie să fie agresivă sau foarte complexă, dar trebuie să exprime clar dorințele politice ale cetățeanului și modul în care evaluează acțiunile reprezentantului său.
Pentru că România e parte a Uniunii Europene, același mecanism de contactare, informare și presiune e relevant și pentru europarlamentari, mai ales atunci când se discută elemente clar legate de situația internă.
Acest tip de demers construiește o legătură mai clară între alegători și aleși, crește nivelul de dialog în spațiul politic și poate să crească prezența la vot și nivelul calitativ al celor care ajung în Parlament.
2) Putem să sprijinim o fundație, asociație sau comunitate de cetățeni al cărei scop (preferabil în spațiul politic) este aliniat cu propriile noastre idei și obiective. O sumă modică donată lunar este la fel de bună ca un număr de ore de voluntariat. E important ca această implicare să nu fie privită ca o povară, ci ca un mod simplu și direct de participare la spațiul democratic.
Participarea la un astfel de proiect nu produce neapărat efecte imediate, dar îi permite cetățeanului să contribuie la rezolvarea unei probleme clare, permițându-i să vadă cum progresează un sistem democratic.
Pentru România anului 2017, cele mai importante probleme legate de organizațiile non-guvernamentale sunt cele referitoare la transparență, bună guvernare, justiție, cultura dialogului, planificare pe termen mediu și lung, colaborarea cu Uniunea Europeană.
3) Putem să devenim membri ai unui partid sau al unei mișcări politice, cu tot ceea ce implică acest gest. Un membru plătitor de cotizație, prezent atunci când partidul deliberează sau decide, atent la comportamentul reprezentanților săi, informat despre scopuri și mijloace, are capacitatea să contribuie pozitiv la democrația din România.
Partidele din România au o imagine de organizații nefrecventabile pentru mulți dintre noi, dar e foarte greu pentru ele să se schimbe dacă nu există o solidă presiune internă, venită direct din partea membrilor.
E complicat pentru un cetățean tipic să fie implicat în întreaga activitate a unui partid, dar chiar și un membru care se mărginește la plata cotizației și participă la deciziile importante poate să limiteze derapajele.
Toate cele trei modalități de implicare se bazează pe dialog și pe participare, calități importante pentru orice democrație, cu atât mai mult pentru cea din România, care are mult spațiu de îmbunătățire.
Mai mult, comunicarea cu reprezentanții, implicarea într-o cauză sau apartenența la un partid sunt la fel de accesibile și de relevante și pentru cel care demonstrează în piața Victoriei și pentru cel care iese mai degrabă în stradă în fața la Cotroceni.
Niciuna dintre ele nu trebuie privită ca un înlocuitor pentru vot, care rămâne principalul mod prin care cetățeanul influențează ordinea politică, sau pentru protest, atunci când un partid sau o instituție abuzează de propria putere.
Dar o mai mare implicare politică, indiferent de forma pe care o ia, este necesară dacă vrem să avem mai multă încredere în politicieni și să trăim într-o țară cu un guvern mai eficient și cu o democrație ceva mai solidă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Am scris ,acum doua luni unor europarlamentari,cerind sa-mi raspunda care este pozitia lor, in privinta acordului comercial cu Canada <CETA.
Deasemenea, le-am cerut in numele meu si al familiei mele ,sa se dea un aviz negativ pentru acest acord ,care nu mi se pare benefic pentru UE,motivind cererea mea.Nici unul nu a raspuns.
Acum citeva zile ma-m adresat europarlamentarului Mircea Diaconu,pe care l-am si votat de altfel,sperind ca o sa imi raspunda.Intrucit in citeva zile in Parlamentul European se va vota acest acord,doream sa stiu pozitia parlamentarilor nostrii.
Nu mi-a raspuns nici dumnealui.
Credeti ca daca ne vom adresa vreunui parlamentar din tara ,acestia ne vor baga in seama?Pentru ei suntem doar un numar odata la patru ani,dupa aceea nu mai existam.Ne vind si ne cumpara cum doresc ei.
Ma rog la Dumnezeu sa-i ajute pe cei din strada sa reziste,poate asa se va schimba ceva.
pt ca am gasit informatii doar de acum 4 ani
(pot presupune ca o zecime de parlament ma reprezinta dar ar fi cam diluata reprezentarea!)