Creșterile de taxe par să fi funcționat: costul de finanțare pe 10 ani scade sub 7%. Dar în următorii 3 ani va veni adevăratul test: ieșirea la pensie a decrețeilor va lovi crunt bugetul

foto: Lucian Alecu / Alamy / Profimedia

Am intervenit live ieri la un post TV pentru a răspunde la întrebarea: Sunt suficiente creșterile de taxe pentru a ne păstra rating-ul de țară? Ce riscăm dacă mergem în junk (zona nerecomandată investițiilor)? Dacă citim evoluția curbei de randamente (costul la care se împrumută statul român în funcție de orizont) vedem adevărul crunt: aceste măsuri de creșteri de taxe mai degrabă ne oferă încă puțin timp, max 3-6 luni … sper că reușim să mai păstrăm perspectiva de rating recomandată investițiilor cel puțin până la finalul anului. Este clar totuși că aceste măsuri nu sunt suficiente, între timp trebuie urgent și reforme dure și generalizate pe reducerea costurilor în administrația publică. De ce spun toate acestea?

- Creșterile de taxe – erau prima și singura soluție la îndemână ca să poți transmite un semnal de încredere investitorilor cu rezultate vizibile în câteva săptămâni. Pare că a funcționat, costul de finanțare al statului pe orizont 10 ani coboară sub 7% pentru prima dată după noiembrie 2024 (vezi grafic 1).

- Am depășit momentul critic de recesiune iminentă din luna mai, când România se împrumuta pe termen scurt mai scump decât pe termen lung, o anomalie financiară (curba inversată de randamente) care semnalează risc iminent de recesiune. În schimb, diferența costului de împrumut 10 ani vs 1 an rămâne foarte mică (doar 0,33% acum vs 1,2% în noiembrie 2024), ceea ce reflectă incertitudini ridicate ale investitorilor pe termen scurt (vezi grafic 2)

- În schimb, continuăm să ne împrumutăm pe termen scurt (6 luni) cu 0,8% mai mult acum vs noiembrie 2024 (ultima lună de normalitate înainte de tumultul social al alegerilor prezidențiale politice) – vezi grafic 3

Mai pe românește, percepția investitorilor străini despre România a trecut de la panică și risc iminent de recesiune (mai 2025), la revenirea graduală a încrederii (iulie 2025) dar cu semne majore de incertitudine pe termen scurt dacă judecăm după costul de finanțare. Practic, piețele așteaptă reforme convingătoare privind reducerea cheltuielilor din sectorul public. Reforme dure,  convingătoare și generalizate, nu doar cazuri de sinecuri punctuale care vor fi eliminate în perioada următoare. Măsuri urgente care trebuie implementate anul acesta

- Plafonarea generalizată a sporurilor la maximum 30% din salariul fix de încadrare

- Plafonarea prin creșterea taxării / contribuțiilor la pensiile speciale.

- Limitarea salariilor fixe în sectorul public la salariul Președintelui României

- Eliminarea suprapunerii pensiei cu locul de munca la stat

- Limitarea la o singură poziție în consilii de administrație la companiile publice de stat (maxim o poziție)

- Problema companiilor de stat cu pierderi în creștere … trebuie închise / restructurate! 

Începând cu 2026 marile reforme: disponibilizări după reformarea multor instituții, reorganizarea administrativ teritorială , combaterea evaziunii fiscale, reducerea traficului ilicit și eficientizarea încasărilor ANAF, schimbări legislative esențiale (criminalizarea evaziunii fiscale, etc.)

În următorii 3 ani urmează resetarea, o să fim loviți de 3 lovituri (bombe) în bugetul public, care se acumulează peste cele actuale:

• ieșirea la pensie a decrețeilor - cu un efect catastrofal pe buget (venituri mai mici / mai puțini care muncesc + cheltuieli cu pensiile mult mărite)
• creșterea cheltuielilor militare până la 5% din PIB (înseamnă încă 3% din PIB, deci minimum 50 miliarde RON / an)
• oprirea fondurilor europene după 2028 (vom fi aproape de media UE pentru PIB/loc, deci convergența finalizată)

Efectul total e imens. Este imposibil să mai continuăm cu un stat atât de mare și gras. Trebuie să reducem cu minimum 20% costurile cu salariile în sectorul public. Nu avem cum să nu accelerăm digitalizarea, tehnologia și inteligența artificială la stat, masiv, inclusiv și în special în sănătate și educație - ca să reducem costurile drastic. Dacă nu o facem, faliment. Chiar nu înțeleg împotriva cui protestează bugetarii. cum (încă) își imaginează ei că este posibil să își păstreze aceste privilegii.

It’s gone.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp