România este deosebit de predispusă la riscuri legate de climă precum valuri de căldură sau secete datorită poziției sale geografice și caracteristicilor topografice. Existența Mării Negre și, mai ales, întinderea Munților Carpați induc o serie de particularități în condițiile climatice predominante. Date recente arată că au existat creșteri ale intensității și duratei valurilor de căldură, care s-au întins pe mai multe zile, la scară globală. Tendința vine în special în ultimele două decenii și știm că viitoarele valuri de căldură vor dura mai mult și vor avea temperaturi mai ridicate. Asta arată un nou raport — că la scară globală există o creștere clară a numărului de nopți și zile calde și o scădere a numărului de nopți și zile reci. Foto: Daniel MIHAILESCU / AFP / Profimedia

Creșterea temperaturii medii globale combinată, combinată cu creșterea numărului de valuri de căldură și orașe de beton și asfalt creează un mediu extrem de ostil bunăstării și sănătății noastre. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Copenhaga încearcă să recompenseze comportamentul bun al turiștilor. Astfel, autoritățile din capitala daneză au dezvăluit că au în plan să ofere tururi gratuite ale muzeelor, ateliere de artă și multe alte beneficii vizitatorilor care iau parte la inițiative ecologice, scrie the New York Times. Foto: Allard Schager / Alamy / Alamy / Profimedia

Recordul de temperatură din iunie 2024 marchează cea de-a 13-a lună consecutivă cu maxime lunare. Temperatura medie pentru iunie la nivel global a fost de 16,65°C, cu 0,68°C mai mare decât media perioadei de referință 1991-2000. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Vrem să reducem cu 55% a emisiile de carbon până în 2030 și să menținem viu obiectivul de neutralitate climatică până în 2050? Dacă răspunsul este „DA”, atunci e necesar să avem un plan ambițios de introducere a pompelor de căldură în vederea decarbonizării sectorului de încălzire și răcire, dar și pentru industrie, indică un raport recent publicat de Organizația Energy Policy Group (EPG). Foto: NAPA / Alamy / Alamy / Profimedia

Trecem printr-o lungă perioadă de transformări structurale în sistemul nostru energetic - de la un sistem energetic controlat central, bazat pe combustibili fosili, la unul descentralizat și regenerabil. Ideea că o comunitate locală poate deține o cotă din piața energiei sau că poate decide asupra sursei de energie pe care o va folosi pare încă multor oameni ca o perspectivă foarte îndepărtată. Cu toate acestea, experiența din UE din ultimele decenii, pe măsură ce mișcarea energetică a cetățenilor continuă să crească, arată că oamenii au puterea de a fi o parte integrantă a transformării sistemului energetic. Foto: Paul Glaser / AFP / Profimedia

Cum poate ajunge România la un sector energetic neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon în 2040? Un raport al Regional Center for Energy Policy Research (REKK) cu sprijinul Energy Policy Group (EPG) încearcă să răspundă la această întrebare. Pe scurt, e necesar ca România să se concentreze mai mult pe energia eoliană și pe o mai mare implementare a tehnologiilor de stocare pentru a putea decarboniza sectorul energetic în următoarele două decenii. În raport se mai spune, de asemenea, că factorii de decizie ar trebui să reconsidere planurile multiple de investiții în gaze naturale, precum și în capacitățile hidro. Între timp, investițiile în energie eoliană, stocare și rețele ar trebui să aibă prioritate în România, potrivit REKK și EPG. Foto: Complexul Energetic Oltenia/linkedin.com

Organizația Energy Policy Group (EPG) din București a lansat zilele trecut un raport numit „Consolidarea rețelei electrice: O prioritate pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare ale României pentru 2030” în care vorbește despre cum rețelele de energie electrică au un rol esențial în eforturile UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și de a atinge neutralitatea climatică în anul 2050. Foto: Inquam Photos / Alex Nicodim

Furtunile care produc grindină sunt fenomene severe cu impact mare. Spre deosebire de temperatură, pentru grindină nu avem observații pentru o perioadă suficient de mare de timp astfel încât să putem construi un trend. Din măsurătorile realizate la stațiile meteo știm că temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1.1°C față de perioada pre-industrială (1850–1900). Nu știm însă cum s-a schimbat frecvența de apariție a furtunilor cu grindină pentru același interval de timp deoarece nu avem suficiente observații colectate, de exemplu, la stațiile meteo. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Mai 2024 devine a 12-a lună consecutivă în care sunt depășite recordurile anterioare ale lunilor respective. Astfel, temperatura medie în mai 2024 la nivel global a fost de 15,91°C cu 0,18°C mai mare decât recordul anterior din mai 2020. Foto: IMAGO / imago stock&people / Profimedia