Potrivit unor cercetări citate de ziarul The Guardian, vremea caldă, provocată de poluarea cu carbon, a ucis aproape 50.000 de persoane în Europa anul trecut, continentul încălzindu-se într-un ritm mult mai rapid decât alte părți ale lumii. Foto: Profimedia Images

România a înregistrat în acest an un număr fără precedent de recorduri ale valorilor ridicate de temperaturi, fenomen considerat de climatologi ca fiind un efect al încălzirii globale. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Autoritățile cunosc foarte bine aceste realități, având toate resursele necesare detectării particulelor și substanțelor chimice din aer și tot ele ar trebui și ar putea, legal, să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți calitatea aerului. Ne întrebăm de ce nu o fac? E simplu și, totodată, complicat. Pentru că noi, cetățenii - fie nu vrem, fie nu ne interesează - nu le-o cerem. Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Întrebarea unuia dintre membri: ‘’Ați folosit/folosiți astfel de afișe?’’ a primit răspunsuri pozitive care menționau faptul că în Anglia și în Germania se folosesc și oglinzi cu același conținut. Cineva sugera inscripționare pe oglinzi a unui mesaj de genul “Te uiți la persoana responsabilă pentru securitatea ta”. Asta îmi aduce aminte de mesajele similare întâlnite în unele companii, fie la intrare, fie la deasupra chiuvetei din sălile de baie. Foto: Profimedia

România este deosebit de predispusă la riscuri legate de climă precum valuri de căldură sau secete datorită poziției sale geografice și caracteristicilor topografice. Existența Mării Negre și, mai ales, întinderea Munților Carpați induc o serie de particularități în condițiile climatice predominante. Date recente arată că au existat creșteri ale intensității și duratei valurilor de căldură, care s-au întins pe mai multe zile, la scară globală. Tendința vine în special în ultimele două decenii și știm că viitoarele valuri de căldură vor dura mai mult și vor avea temperaturi mai ridicate. Asta arată un nou raport — că la scară globală există o creștere clară a numărului de nopți și zile calde și o scădere a numărului de nopți și zile reci. Foto: Daniel MIHAILESCU / AFP / Profimedia

Creșterea temperaturii medii globale combinată, combinată cu creșterea numărului de valuri de căldură și orașe de beton și asfalt creează un mediu extrem de ostil bunăstării și sănătății noastre. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Copenhaga încearcă să recompenseze comportamentul bun al turiștilor. Astfel, autoritățile din capitala daneză au dezvăluit că au în plan să ofere tururi gratuite ale muzeelor, ateliere de artă și multe alte beneficii vizitatorilor care iau parte la inițiative ecologice, scrie the New York Times. Foto: Allard Schager / Alamy / Alamy / Profimedia

Recordul de temperatură din iunie 2024 marchează cea de-a 13-a lună consecutivă cu maxime lunare. Temperatura medie pentru iunie la nivel global a fost de 16,65°C, cu 0,68°C mai mare decât media perioadei de referință 1991-2000. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Vrem să reducem cu 55% a emisiile de carbon până în 2030 și să menținem viu obiectivul de neutralitate climatică până în 2050? Dacă răspunsul este „DA”, atunci e necesar să avem un plan ambițios de introducere a pompelor de căldură în vederea decarbonizării sectorului de încălzire și răcire, dar și pentru industrie, indică un raport recent publicat de Organizația Energy Policy Group (EPG). Foto: NAPA / Alamy / Alamy / Profimedia

Trecem printr-o lungă perioadă de transformări structurale în sistemul nostru energetic - de la un sistem energetic controlat central, bazat pe combustibili fosili, la unul descentralizat și regenerabil. Ideea că o comunitate locală poate deține o cotă din piața energiei sau că poate decide asupra sursei de energie pe care o va folosi pare încă multor oameni ca o perspectivă foarte îndepărtată. Cu toate acestea, experiența din UE din ultimele decenii, pe măsură ce mișcarea energetică a cetățenilor continuă să crească, arată că oamenii au puterea de a fi o parte integrantă a transformării sistemului energetic. Foto: Paul Glaser / AFP / Profimedia