Căutarea sensului ne obligă să fim mereu în urmărirea cuvintelor și a emoțiilor, un proces care ne distinge de alte entități non-umane și prin care ne găsim orientarea într-o lume complexă, țesută din simboluri și limbaj. foto: Profimedia

A ieșit o listă cu multe îndeletniciri, toate legate de inteligența artificială, cum altfel. Sursa foto: imagine generată cu AI

Când eram mici, toți am primit aceeași întrebare: „tu ce vrei să te faci când vei fi mare?”. Nu era o întrebare grea. Era mai degrabă o curiozitate blândă a adulților din jur, la care răspundeam ce ne trecea prin minte în ziua aceea. foto: Profimedia

Cum pot fi protejate comunitățile vulnerabile? Și, mai ales, cum pot politicile climatice depăși sfera tehnicalităților astfel încât să devină mai aproape de oameni? Foto: Profimedia

Celebra Jane Jacobs scria în 1961 despre regenerarea urbană a New York-ului că structura spațială a unui cartier este cea care creează sau distruge urbanitatea eterogenă și sigură pe care o căutăm cu toții — și că practicile de planificare pot periclita tocmai această viață urbană, fără să-și dea seama ce distrug. foto Facebook

Atunci când ne gândim la arhitectură și sustenabilitate, ne ducem mereu spre consistență: fațade și dosuri, începuturi și sfârșituri. Dar ce se întâmplă când această logică a ordinii este pusă față în față cu ceea ce îi scapă prin definiție — informalul, nestructuratul, ceea ce nu poate fi clasificat?

Există o idee celebră a lui Viktor Frankl: oamenii pot suporta aproape orice, „cum?”, dacă au un „de ce!”. Cu alte cuvinte, cu toții căutăm sens. Iar pentru mulți dintre noi, o parte importantă din acest sens se construiește – fie că vrem sau nu – la locul de muncă.

L-am avut invitat pe Ondrej Safar, CEO Distribuție Oltenia, la podcastul Habits by Republica. O conversație captivantă, cu accent pe transformarea sectorului energetic din România în ultimii treisprezece ani, pe revoluția prosumatorilor, felul în care funcționează leadership-ul într-o companie cu mii de angajați și motivul pentru care energia a devenit una dintre industriile strategice ale Europei.

Vasile Ionescu are 51 de ani și lucrează ca electrician la o fabrică chimică din Craiova. Recent, o instalație nouă, cu sisteme automate și monitorizare digitală, a început să dea erori ciudate. Colegii mai tineri au verificat codurile, au sunat la producător, au căutat soluții pe forumuri. După trei ore de încercări, cineva l-a chemat pe Vasile.

Am început cu un mix de plante anuale, pe care le-am înlocuit treptat cu plante perene. Am intervenit pe terenul inițial, care era degradat, uscat, plin de bucăți de beton și moloz de la construcții, cu aport de sol: cam 7 tone de pământ fertil.